”Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.„
Timpul nu prea are răbdare. Înconvoiat sau repezit, își duce povara cum găsește de cuviință, că doar nu-l trage cineva la răspundere.
Pe câmpuri, în locul unde pe la sfârșitul primăverii se adunau în salbe purpurii macii, țâșnind printre bolovavi și pietre, au năvălit ciulinii, ca altădată cei din Bărăganul lui Panait Istrati.
În cârduri de cocori și-n zvon de frunze rotate,august se retrage cuminte în vechea lui băncuță.
Slănina și mălaiul, materiile prime potrivite pentru a se unge școlile,ca-n vechiul proverb, sunt tot mai scumpe.
Mascată, școala își chinuiește mersul, elevii, de asemenea. Mulți ar vrea ca învățarea să se facă din dormitorul dotat cu laptop, fursecuri, cafea, țigări.
Profesorul învață din toate, că asta îi este menirea: SĂ ÎNVEȚE!
Toată viața.
Brazda lui se numește LIMBA ROMÂNĂ.
La mulți ani, ție, frumoasă unică Doamnă!
”Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.”
Gheorghe Sion
Se afișează postările cu eticheta maci. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta maci. Afișați toate postările
luni, 31 august 2020
sâmbătă, 9 iunie 2012
în mersul vremii
Trei zile în locuri dragi, revederi
după ..nu, n-o să spun câți ani, pentru
că nici mie nu-mi vine să cred, n-o să povestesc mai nimic din câte am văzut/auzit/povestit/
reamintit, descâlcit/ înnodat.
G este verișoara
mea.

I-am văzut casa- uriașă! Să nu crezi că exagerez, fiecare băiat, câte un nivel, cel mic și-a serbat
majoratul, 30 de invitați, n-au spart
nimic, toate sunt la locul lor, n-o să zică nimic bărbatul
când s-o întoarce din cursă. face Italia..//
- Când dorm,
năniță.. nănița sunt eu.//
mi-ar plăcea să vorbim despre asta..
mi-ar plăcea să vorbim despre asta..
miercuri, 16 mai 2012
ploaia are palme de prunc
A limpezit mai intai norii.
In cateva ape.
Unul cate unul, sa nu ramana vreo pata.
Au venit la rand aerul, padurea, campia, orasul.
Umeri, obraji, promisiuni..
In urma-i se astern dimineti cu pleoape deschise, in zvon de ierburi
miresme crude , zambet de maci,.//
In loc de fotografii ( am o multime..promit sa le aduc pe toate!)
Joc, de Ana Blandiana
....Ma joc cu copiii care vor deveni adulti
Incercand sa aman clipa
Cand le va face placere sa ma sfasie,
Deveniti adulti,
Tot mai multi
Mult prea multi,
In timp ce eu raman singura in copilarie.`
In cateva ape.
Unul cate unul, sa nu ramana vreo pata.
Au venit la rand aerul, padurea, campia, orasul.
Umeri, obraji, promisiuni..
In urma-i se astern dimineti cu pleoape deschise, in zvon de ierburi
miresme crude , zambet de maci,.//
In loc de fotografii ( am o multime..promit sa le aduc pe toate!)
Joc, de Ana Blandiana
....Ma joc cu copiii care vor deveni adulti
Incercand sa aman clipa
Cand le va face placere sa ma sfasie,
Deveniti adulti,
Tot mai multi
Mult prea multi,
In timp ce eu raman singura in copilarie.`
duminică, 3 aprilie 2011
în grădinița anotimpurilor
Provocarea parfumată a acestui însorit final de săptămână este rezervată florilor.
Cum , peste două săptămâni, la noi în oraș va înflori Simfonia lalelelor o să povestesc atunci cu ilustrări de la fața locului, sper.
Astăzi, despre multe alte flori!
Toate, sărbători de suflet..
Îți ies în cale, mângâindu-ți privirea și sufletul. Răsar unde nu te-ai aștepta-în vârf de munte, pe culmi înverzite , în margine de râu, pe câmpuri nesfârșite.
Culori, mărimi, forme, respectând legi ale unei geometrii încă neinventate !
Când iarna încă nu și-a scos cojoacele și bocancii la uscat, ghiocelul străpunge zăpada.
Alb clopoțel parfumat , vestitor al primăverii!
Îl urmează în cor pestriț brebeneii, micșunelele amețitoare , fragilele viorele , lăcrămiorele plăpânde.
Prin grădinițe râd în soare zambile în salbe..Rând pe rând, printre straturi își ridică, somnoros cupele, delicatele multicolore lalele.
Înflorește liliacul, acompaniat de iasomie și bujori .
Ultimul își deschide petalele nobilul trandafir.
Dacă drumul te poartă pe lângă un lan de grâu, în zorii zilelor de vară , ai să-l vezi pâlpâind cu lacrimi de rouă, în dans șovăielnic.
Chicotește sub pleoape încărcate de somn, așteptând trilul ciocârliei, macul.
Între tufe de albăstrele!
Miraj amețitor, fură nemurirea clipei!
Pe lângă case, roșii în obraji, cu fuste crețe colorate, cârciumăresele zâmbesc în șirag de mărgele vii.
Sfioasele margarete își țin în vârful degețelelor lungi de domnișoare,pălărioarele cochete , trăgând timid cu ochiul către tufele de rozmarin.
Și când, de peste dealuri , vine toamna, grădinile se îmbată în parfum de crizanteme bucălate, mângâiate tandru de vântul nestatatornic..
Gerul și bruma le taie , treptat, respirația.
Învinse, florile cad..renasc în primăvară!
Mai frumoase, mai vesele!
p.s. ce-ar fi lumea fără mireasma, culoarea și parfumul lor ?
În zilele de 15, 16, 17 aprilie, veniți la Simfonia lalelelor!
Au mai scris pe aceeași temă-
Mirela-http://mirelapete.dexign.ro/2011/04/flori-de-pasti-parfum-de-sarbatoare/
Danielle-http://popasuriprincopilarie. blogspot.com/2011/04/un-colt- de-suflet-parfumat.html
Carmen-http://vis-si-realitate-2. blogspot.com/
Gabriela-http://gabrielailies.wordpress.com/2011/04/03/flori-de-paste-parfum-de-sarbatoare/
Gabi-http://g1b2i3.wordpress.com/2011/04/03/povesti-cu-iepurasul-si-florile-de-pasti/
Vera http://vera-arev-vera. blogspot.com/2011/04/ primavara.html
Cum , peste două săptămâni, la noi în oraș va înflori Simfonia lalelelor o să povestesc atunci cu ilustrări de la fața locului, sper.
Astăzi, despre multe alte flori!
Toate, sărbători de suflet..
Îți ies în cale, mângâindu-ți privirea și sufletul. Răsar unde nu te-ai aștepta-în vârf de munte, pe culmi înverzite , în margine de râu, pe câmpuri nesfârșite.
Culori, mărimi, forme, respectând legi ale unei geometrii încă neinventate !Când iarna încă nu și-a scos cojoacele și bocancii la uscat, ghiocelul străpunge zăpada.
Alb clopoțel parfumat , vestitor al primăverii!
Îl urmează în cor pestriț brebeneii, micșunelele amețitoare , fragilele viorele , lăcrămiorele plăpânde.
Prin grădinițe râd în soare zambile în salbe..Rând pe rând, printre straturi își ridică, somnoros cupele, delicatele multicolore lalele.Înflorește liliacul, acompaniat de iasomie și bujori .
Ultimul își deschide petalele nobilul trandafir.
Dacă drumul te poartă pe lângă un lan de grâu, în zorii zilelor de vară , ai să-l vezi pâlpâind cu lacrimi de rouă, în dans șovăielnic.
Între tufe de albăstrele!
Miraj amețitor, fură nemurirea clipei!
Pe lângă case, roșii în obraji, cu fuste crețe colorate, cârciumăresele zâmbesc în șirag de mărgele vii.
Sfioasele margarete își țin în vârful degețelelor lungi de domnișoare,pălărioarele cochete , trăgând timid cu ochiul către tufele de rozmarin.
Și când, de peste dealuri , vine toamna, grădinile se îmbată în parfum de crizanteme bucălate, mângâiate tandru de vântul nestatatornic..
Gerul și bruma le taie , treptat, respirația.
Învinse, florile cad..renasc în primăvară!
Mai frumoase, mai vesele!
p.s. ce-ar fi lumea fără mireasma, culoarea și parfumul lor ?
În zilele de 15, 16, 17 aprilie, veniți la Simfonia lalelelor!
Au mai scris pe aceeași temă-
Mirela-http://mirelapete.dexign.ro/2011/04/flori-de-pasti-parfum-de-sarbatoare/
Danielle-http://popasuriprincopilarie.
Carmen-http://vis-si-realitate-2.
Gabriela-http://gabrielailies.wordpress.com/2011/04/03/flori-de-paste-parfum-de-sarbatoare/
Gabi-http://g1b2i3.wordpress.com/2011/04/03/povesti-cu-iepurasul-si-florile-de-pasti/
Vera http://vera-arev-vera.
Etichete:
albăstrele,
bujori,
cârciumărese,
Cozia,
crizanteme,
ghiocei,
lăcrămioare,
liliac,
maci,
margarete,
PARIS,
Portugalia,
rozmarin,
simfonia lalelelor,
trandafir,
vânzătorul de brebenei,
zambile
marți, 25 mai 2010
poeme rosii
Toate florile sunt frumoase.
Macii au ceva care nu poate fi cuprins doar cu privirea. Poate de asta nu mi-a reusit fotografia de la fereastra trenului. Isi revarsau focul intr-un lan.
Le-ai simtit palpairea in licarul petalei?
Lacrimi de roua chemand ciocarlia . Adieri sovaielnice in dans leganat de spice in parga. Chicotesc pe sub pleoape incarcate de somn risipit cand ziua se-ngana cu noaptea.
Miraj amagitor, luand clipei nemurirea.
Macii au ceva care nu poate fi cuprins doar cu privirea. Poate de asta nu mi-a reusit fotografia de la fereastra trenului. Isi revarsau focul intr-un lan.
Le-ai simtit palpairea in licarul petalei?
Lacrimi de roua chemand ciocarlia . Adieri sovaielnice in dans leganat de spice in parga. Chicotesc pe sub pleoape incarcate de somn risipit cand ziua se-ngana cu noaptea.
Miraj amagitor, luand clipei nemurirea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)







