În primăvara/vara lui 90, pe la noi bătea un vânt călduț de libertate.
După ani mulți ani de stat în jurul casei, lumea prinsese, din zbor, gustul libertății, al drumului dincolo de granițe.
Așa a apărut ideea înfrățirilor- sate, orașe, primării de-ale noastre și-au găsit perechea ideală străină.
Câteva licee locale s-au înfrățit cu școli similare franceze.
Am găzduit un tânăr, avea nouăsprezece ani, nu-i mai rețin numele- a uitat să ne trimită o ilustrată- venit cu alți câțiva camarazi din colegiul în care învăța cum se face o casă, de la proiectare până la cheie.
Asta spuneau cei câțiva profesori care îi însoțeau.
Ospitalieri, cum ne consemnează istoria, ne-am străduit să fnu ne facem de rușine.
Am vrut să fiu o gazda cea mai plăcută cu putință, i-am plimbat prin oraș, i-am dus în capitală, au văzut într-o dimineață ploioasă chiar locul unde a fost zidită Ana, au băut apă din fântâna lui Manole..
Cum trecerea unor străini printr-o casă românească nu putea fi completă, fără să cunoască deliciile noastre tradiționale, le-am pregătit des boulettes de choux farcies a la viande, polenta doree, stropite cu eau de vie de prunnes..scuze pentru posibilele erori.
Sărmăluțele le-au plăcut mult de tot, dar mai cu seamă, țuica, din cauza căreia, unul dintre tineri a amețit rău de tot. Doar tratamentul strămoșesc, cu zeamă de varză, l-a pus pe picioare.
N-a rămas fărâmitură de mămăliguță.
Au mâncat-o tacticos, cu furculiță și cuțit, în bucățele .
Polenta doree a fost prăjitura, pentru care au renunțat la cozonac și la sarailie.
Astăzi am primit un material de la prietena mea.
Citindu-l, am redescoperit cât bine poate face mămăliguța noastră, la care am renunțat , preferând pâinea, la al cărei conținut specialiștii spun că trebuie să luăm aminte.
Dacă italienii sunt macaronari, nouă ni se spune, în derâdere, desigur, mămăligari.//
Iată ce am aflat:
Un aliment tradiţional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie.
Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor. Studiile recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decât a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment. Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proporţie de 22-28%. Ajunşi în sânge, se transformă în hidroxiacizi care vor purifica sângele de unele substanţe toxice. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.
Ne ajută să trăim mai mult
Cercetătorii endocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pâine. Iar mămăliga vârtoasă are jumătate din caloriile pâinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac. De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou. Terapia a dat rezultate sute de ani.
Cataplasme aplicate pe piept
Tratamentele pe care ni le făceau bunicile noastre în copilărie ne vindecau şi ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mămăliga era la loc de cinste printre leacurile vechi. Pentru durere în gât și răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai şi se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecând continuu. În plus, se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subţire, în care se pune o bucăţică de unt. A doua zi, vă veţi simţi infinit mai bine. În popor, unul din adjuvantele cu o eficienţă incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă românească. Se lasă să se răcească, cât poate suporta pielea, după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace şi se ţine 15 minute, după care se înlătură, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat. Cataplasma cu mămăligă caldă e bună şi în bronşite, gripă, tuse cronicizată. Aceeaşi aplicaţie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale şi a nefritelor, pe zona inferioară a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite şi cistite.
De folos şi în obezitate
Dacă pe pleoape apar iritații , se pune mămăliga caldă pe pleoape, schimbând-o cât se poate de des. În caz de lipom, se poate face un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare. Se pune în strat de 3-4 cm pe locul lipomului, având grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămîie fin pisată, aşa cum se pune sare pe o felie de pâine cu unt. Se aplică fierbinte, cîâ suportă pielea, şi se acoperă cu un obiect de lână, pentru a menţine temperatura locală ridicată. Tratamentul se face în fiecare seară şi se ţine până se răceşte mămăliga.
Mămăliguţa e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sunt reduse considerabil. Gastrita hiperacidă şi ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul avînd, pe lîngă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă.
Studiile de nutriţie şi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecţiuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaţiile dificile cu sângerări abundente, anexita şi metroanexita, litiaza renală, hepatita.
De la mămăligă, la terci şi bulz
• În mod tradiţional, mălaiul se poate prepara în multe feluri: turtă în spuză, mălai în ţest ,mălăiaş, mălai în tavă, terci, păsat, bulz, chitac, cocârţău. Porumbul ca atare se mai mănâncă şi fiert în oală, fript la spuză)sau făcut floricele ,la tigaie.
Mămăliga e şi ea de două feluri: pripită şi fiartă. Pe cea pripită o mănâncă mai mult orăşenii si se prepară punând mălai puţin câte puţin în apa sărată fierbinte, aşa încît mămăliga să fiarbă în mod egal toată. Fierberea durează mai puţin decât la mămăliga vârtoasă, preferată mai mult la ţară. În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-odată în apa sărată, se lasă să fiarbă până încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele. Atunci, se sparge cu făcăleţul. La sate, mămăliga vârtoasă nu se taie cu cuţitul, ci cu sfoară.
Terciul de mălai nu e altceva decât mămăligă pe jumătate lichidă, pe care o mâncau copiii cu plăcere ,cu felii de brânză sau zeamă de prune. Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai mare şi mai tare la fir. Cocoloşul sau bulzul se face din brânză învelită în mămăligă şi coaptă apoi pe cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cu dovleac fiert.
Ştiaţi că?
- 100 g făină de porumb are 351 calorii, 100 grame de pufuleţi au 520 calorii.
- Mămăliga se taie perfect dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă.
- Mămăliga nu mai face cocoloaşe dacă înainte de a pune mălaiul la fiert îl stropiţi cu apă rece.
- Zahărul vanilat poate fi secretul mămăligii perfecte.
- Mămăliga nu îngraşă, dar combinată cu smântână şi brânză grasă, efectul va fi acelaşi ca în cazul unei cine copioase. În curele de slăbire, se recomandă iaurtul şi brânza de vaci.
Dieta cu mămăligă
Micul dejun: mămăligă fierbinte, cât mai crudă, amestecată în mod tradiţional cu un ou moale şi lactate.
Prânz: alimente obişnuite, dar înlocuiţi pâinea cu mămăligă
Cină: lapte bătut sau iaurt cu mămăliguță.
p.s. Mâine este sărbătoare-Buna Vestire, dezlegare la pește. Poți încerca o rețetă- lângă peștele prăjit sau saramură, torni o mămăliguță!
ce zici?
