din expediție..

Când se adună,  pescarii spun povești.
 Una mai gogonată decât alta.
Vânătorii  se laudă cu trofeele lor.

Când se adună profesorii.. mai bine ascultați..

Zice că  s-au întâlnit într-o expediție montană- un geolog, un inginer și un profesor.
 Cum era și firesc, în fiecare seară,  fiecăruia i-a venit rândul să  pregătească cina.

Primul a fost geologul.
 A luat tuciul, l-a spălat, a mestecat bine mămăliga, au mâncat, el a spălat tuciul, a pus apă în el și l-a agățat într-un cui. Deasupra plitei.

În seara următoare, i-a venit rândul inginerului.
A  luat tuciul, l-a pus pe foc, a fiert mămăliga, a răsturna-o  atent  pe o farfurie întinsă, apoi și-a invitat coechipierii la masă.
 Când a dispărut ultima  îmbucătură, inginerul  a  spălat tuciul, a pus apă în el și l-a agățat în cui.

 Ultima seară  a fost rândul profesorului la bucătărie.

 Și-a pus  un prosop peste trening, a luat tuciul din cui, a vărsat apa, a spălat tuciul, a fiert mămăliga, a  împărțit conținutul , în mod egal, la trei, apoi i-a invitat pe ceilalți doi la cină.

 S-au culcat  târziu și s-au trezit devreme.
 Pentru că fiecare  trebuia să ajungă acasă.

S-ar cuveni o discuție, așa-i?
  Sau  un fel de concluzie. 
Ca la  geometrie. 
 p.s.Uitasem să spun  că  specialitatea profesorului era  matematica.