
Momentele
nefericite din viațá noastră, când ne-am arătat
ridicoli, trebuie să le reconsiderăm, în lumina intimei noastre seninătăți, ca pe simple neplăceri de parcurs.
Călători cum suntem pe această lume, de voie
sau de nevoie, între neant și neant sau
între totul și totul, suntem niște drumeți care nu
trebuie să acorde prea multă importanță
inconfortului din timpul călătoriei sau
hurducăturilor de pe drum.
Fernando Pessoa, Cartea neliniștirii, pagina 475.//
Cartea
asta- monolog , o țin pe noptieră.
Am mai
mutat-o în bibliotecă, nu știu cum se face că o tot aduc , o mai
deschid, mai recitesc, găsesc în ea, de fiecare dată, o radiografie cu mii de fețe, o lume interioară, diferită
de lumea ca lume, ceva straniu, care face din cele mai simple
lucruri subiecte de meditație, o contemplare a păcii care domnește dincolo de ceea ce
vezi.//
ce spui despre insomniile sufletului?
Ascultă și cântecul șoptit al lunii, într-o VARAALBASTRA
ce spui despre insomniile sufletului?
Ascultă și cântecul șoptit al lunii, într-o VARAALBASTRA