Se afișează postările cu eticheta statistici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta statistici. Afișați toate postările

vineri, 9 decembrie 2011

îndoieli

N-aș vrea să mă gândesc la statistici, pentru că nu le am la îndemână. Și nici nu prea cred în veridicitatea lor. 
Ce știu sigur este că în satul copilăriei mele, anul trecut,  erau  peste o sută de văduve.  De ce este așa , asta nu știu de ce se întâmplă.
Mi-am adorat mama și bunicile!
Când le-am pierdut, cu fiecare dintre ele, mi s-a furat  câte o porție mare, unică, de adevăr și de frumusețe.
Nu cred că  eu sunt o excepție.
 Pentru toate celelalte femei  de vârsta și de condiția lor socială, am avut , ani mulți, și  încă am- același respect profund, ceva  care nu se deosebește prea mult de suferință.
Le-am văzut crescându-și copiii și nepoții cu mare drag, fără să le fi fost ușor.//
 De vreo câțiva ani, în fața intrării în cimitirul mare al orașului- este în drumul nostru către căsuța de la țară- văd aceleași figuri- șorț colorat, peste fusta neagră sau maronie, basma trasă pe frunte.
Vând  celor veniți nepregătiți să-și plângă morții buchețele.

 Mănunchiuri de gălbenele și margarete, tăiate scurt.
 M-a încercat adesea un sentiment ciudat, n-am îndrăznit  să spun nimănui  că florile par a fi rupte de pe morminte..//
 Fiecare are locul ei pe masa de piatră din piață .
Mai ales, sâmbătă și duminică.
Vând  legături de morcovi, pătrunjel, varză murată, mărar uscat. Alături, două-trei bidoane cu  lapte.//
Acasă  nici nu prea mai trebuie să speli bidonul – rămâne curat  după ce ai pus laptele la fiert, apă chioară, ar fi spus bunica..//

Să-și fi șters capitalismul sălbatic bocancii pe tradiționala  cinste țărănească?

marți, 10 mai 2011

cu ( și fără) diminutive

Cercetarea este o ramură esențială a vieții noastre. Fără  analize, sinteze, statistici, verificări/predicții nu s-ar putea explica evoluția..
Niște studii recente arată că  într-o viaţă, aproape normală, bărbatul trece - în viziunea femeii - printr-o serie de transformări zoologice, unele complet ilogice.
La început, El este -  puişor, puiuţ,  iepuraş, gândăcel, motănel, mieluşel, cocoşel, ursuleț.
Cu vremea,  devine  măgăr, porcușor .
Brusc, sufixele  se pierd.
Alte cuvinte fac deliciul onomasticii vieții în doi-papagal, popândău, guzgan,  gorilă,  dinozaur, urangutan,  mastodont.
În condiții de criză,  pot apărea apar  substantivele compuse- boul dracului, de exemplu...


Cu totul altfel se pune problema, când este  vorba despre femeie.
La început, pentru  că Ea ciripește tot timpul, el o numește tandru- privighetoare, mierlă, ciocârlie, vrăbiuţă.
Cu timpul, prin casă, se vor auzi  alte diminutive  - gândăcel, şoricel, pisicuţă, broscuţă, furnicuţă, albinuţă,  porumbiţă, maimuţică,  vulpiţă,.
Cum monotonia face rău în căsnicie, el , tot mai inventiv, schimbă registrul formulelor de alint, trece la- cloșcă, pupăză,  viperă , bufniţă şi buhă, ajungând treptat  la viespe,  cucuvea,  gâscă, balenă  şi, evident, Vaca- Domnului, rostit în șoaptă,    când  el își face rugăciunea de seară.
p.s.  dacă s-au comis exagerări, se acceptă alte opinii..

miercuri, 16 martie 2011

care pe care?

Se spune  că divorțul este una dintre cele mai traumatizante experiențe prin care poate să treacă o familie, nu doar cei doi   soți. Statisticile arată că 50% dintre cupluri , mai devreme sau mai târziu, se despart.
Sunt separări zgomotoase, la noi, ca la nimeni, auzi deseori. Altele , elegante,  cei doi rămân prieteni, participă unul la nunta celuilalt, își plâng pe umăr la ananghie, se  întâlnesc la o cafea, ce mai, sunt mai apropiați după decât înainte. Este drept că asta se întâmplă , mai ales, în filme. 
În neamul meu- și nu este prea mic- nimeni n-a  făcut pasul ăsta, fiecare,  din motive  doar de el știute.
 Nu despre asta vreau să povestesc.//
El și ea nu se mai suportau, ajunseseră la cuțite. Și ca să nu se întâmple ceva și mai rău, au mers  la tribunal. Vinovatul? știi cum e- dacă îl asculți pe el, îl crezi, Doamne, cât a mai suferit..dacă o asculți pe ea, plângi de-ți sare cămașa de pe tine.
El a câștigat casa, o cumpărase  când era burlac.
Ea , mobila,  covoarele, tacâmurile, cărțile, tablourile, păturile, vazele. Două mașini mari au încărcat tot.//
 La lumina câtorva  lumânări colorate,  femeia  proaspăt divorțată, singură, în sufrageria goală- el își petrece serile cu noua iubită-  așterne o față de masă albă  , direct pe parchet.
Așază elegant cele două kg de creveți pe un platou mare, alături de farfuria  cu icre și  asortează cochet masa cu o sticlă de vin alb, rece ca gheața..
 Cu ochii închiși, dansează după o muzică imaginară, mai ciugulește câte o înghițitură,  soarbe pe  îndelete din paharul înalt ..lacrimi mari i se preling pe obrazul nemachiat de câteva săptămâni.
 Într-un târziu, când zorile bat în ferestre, adună toate resturile  de mâncare într-un castron adânc,  aduce barele perdelelor  din toate camerelor, deșurubează capacele de la capete și îndeasă  liniștită, încet , cu grijă, toate resturile de creveți și  de icre.
Pune capacele la loc, barele , de asemenea,  face curățenie în grabă, închide ușa și,  fără să se uite înapoi,  pleacă.//
Liber, fostul soț se mută chiar a doua zi cu marea, adevărata lui iubire.
În primele zile , viața este roz, prietenii se întrec, care mai de care, să-i felicite.
Câteva zile mai târziu, nu se mai putea sta în niciuna dintre camere. Un miros groaznic  venea de peste tot și de nicăieri.
Degeaba, în noaptea de toamnă târzie,   cu ferestrele deschise,  au dormit iepurește,  să nu-i atace vreun hoț  , inutile s-au dovedit revizuirile ventilației, în eventualitatea că  ar exista niscaiva șoareci morți.
Bani, nervi, nimic nu mai era ca înainte..
Niciun musafir nu le mai călca pragul, vecinii le ocoleau ușa,  nici un muncitor n-a mai acceptat să schimbe măcar  o priză.
Casa a a fost pusă în vânzare, dar cum gura lumii este slobodă,  în scurtă  vreme, toți cumpărătorii au dat bir cu fugiții,  deși prețul a fost tot mai mic..agenții imobiliari tăceau în telefon, când proprietarului întreba dacă s-a găsit un cumpărător.
Într-o zi, cei doi foști soți, mai –mai să să se lovească unul de altul.
El a izbucnit în plâns, ea l-a consolat, el și-a spus pe jumătate necazul, ea s-a decis să-l ajute. Va cumpăra casa.
Toți zeii sunt pe pământ!!
Fericit că ea n-a înțeles  în ce se bagă,  el i-a făcut o reducere de 10%..Avocații au perfectat rapid actele.
Femeia s-a mutat în   casa ocolită de toți.
El, fostul proprietar, și-a găsit a doua zi în curte , mobila și, bineînțeles,   barele perdelelor.
Nimic nu este mai rău decât o femeie bună, zice un  cunoscător.
 p.s. e bine, când totul se termină cu bine, așa-i?