fără carne

Postul Crăciunului a început mai devreme . Nu zic că ar fi imposibil de respectat, dar, recunoște, este  prea lung. Să excluzi  din alimentație carnea, mai ales, nu este rău deloc. Trebuie doar s-o înlocuiești cu altceva potrivit.
M-am gândit să  gătesc ceva  cam pentru două/trei zile. Nu mi se pare o corvoadă , mi se pare chiar  firesc, altfel nu se poate, o fac din studenție,  pentru că atunci m-am măritat. Nu pot spune că este pasiunea vieții mele să pregătesc toată ziua  finețuri.

  Generația mea  n-a auzit la tinerețe de produse gata făcute, iar mersul la restaurant era sărbătoare! 

 Prin filme,  astă seară pregătesc acasă cina, deși se referă la  a încălzi  orice  preparat gata adus în pungă, devine o epopeică  și fascinantă poveste.//

 Așadar, sărmăluțe de post. Să știi că am dat fuguța la rețeta experimentată în primăvară.
 Te asigur că astăzi  sărmăluțele au ieșit și mai gustoase decât cele din poză!

 Nici nu mai  știu dacă  am moștenit rețeta, dacă am îmbunătățit-o, pentru că nu–mi iau cântarul lângă mine, nici cartea  regală de bucate, nici vreun caiet în care stau aliniate felurile de mâncare.
 La mine funcționează teoria  trebuie să iasă ceva comestibil! N-am dat greș..zic eu, o spune și familia.Toți ai casei  sunt sănătoși, mulțumesc frumos!

Așadar,   am  luat-două cepe, doi morcovi, un păstârnac,  o țelină,   mai mult de jumătate pahar de orez, vreo douăzeci de ciupercuțe   proaspete,  măsline cât mai puțin sărate,  un măr, nu te mira, eu pun și în ciorbă, încearcă și -mi vei da dreptate, pastă de roșii, preparată în casă, pătrunjel, mărar proaspăt, dar și uscat, foi de dafin,  două linguri ulei de măsline, o varză mare, murată.( are cam vreo trei săptămâni)
Poți folosi și frunze de viță, dacă ai.

 Am dat zarzavaturile pe răzătoare, în afară de ceapă, care se taie mărunt, la fel  pătrunjelul și mărarul verde. Am curățat ciupercuțele, ( se înlătură piciorușele) și le-am feliat. Am înăbușit, preț de câteva minute, toată compoziția, apoi am adăugat orezul. Au rămas,  deoparte, măslinele, pasta de roșii, mărarul uscat, foile de dafin.

Varza s-a desfăcut frumos , foaie cu foaie.

 Fiecare frunză se taie în patru.
 Se ia câte o linguriță din compoziția care a fost lăsată la răcit  și se pune câte o măslină în mijloc.
 Cum se rulează sărmăluțele este floare la ureche.
 Am umplut oala, am presărat mărar din belșug, foi de dafin și pastă de roșii. După ce am adăugat apă și un pahar de zeamă de varză,  cât să se acopere,  am dat focul potrivit..

 Mămăliguța se pregătește simplu și rapid. Doar să  fiarbă suficient!

Vinul este decorativ, că doar suntem în post!

Ce a ieșit  se vede !

Gustul?  vă invit să-l aflați!
p.s. vii cu o rețétă de post, la schimb?

 

cartezianism majoritar-

mănânc, deci exist, Valeriu Butulescu.

Și aici, în blogosferă, ca și în viața noastră, cea de toate zilele,  circulă rețete  culinare  dintre cele mai diverse, mai  apetisante, mai năstrușnice, mai tentante.

 Unii și-au numit pasiunea de a găti Arte, alții, Bucătăria mea.  Treaba fiecăruia!

 Gătesc, mi se pare firesc, altfel nu se poate, cam din studenție,  pentru că atunci m-am măritat. Nu mi se pare o corvoadă să prepar mâncare, dar nici nu este pasiunea vieții mele. 

  Generația mea  n-a auzit la tinerețe de produse gata făcute, iar mersul la restaurant era sărbătoare! 

 Prin filme-  astă seară pregătesc acasă cina, deși se referă la  a încălzi  orice  preparat gata adus în pungă, devine o epopeică  și fascinantă poveste.//

 De câteva ori pe an,  pregătesc sărmăluțe de post.

 Nici nu știu dacă  am moștenit rețeta, dacă am îmbunătățit-o, pentru că nu–mi iau cântarul lângă mine, nici cartea  regală de bucate, nici vreun caiet în care stau aliniate felurile de mâncare.
 La mine funcționează trebuie să iasă ceva comestibil. N-am dat greș..zic eu, o spune și familia.
Toți ai casei  sunt sănătoși, mulțumesc frumos!

Așadar,   am  luat-două cepe, doi morvovi, un păstârnac,  o țelină,   mai mult de jumătate pahar de orez, două  borcănele de ciupercuțe românești,   pentru că n-am găsit în piață  de cele proaspete, măsline cât mai puțin sărate,  un măr sau chiar două , nu te mira, eu pun și în ciorbă, încearcă și -mi vei da dreptate, pastă de roșii, preparată în casă, pătrunjel, mărar proaspăt, dar și uscat, foi de dafin,  două linguri ulei de măsline, o varză mare, murată.

 Am dat zarzavaturile pe răzătoare, în afară de ceapă, care se taie mărunt, la fel  pătrunjelul și mărarul verde. Ciupercuțele erau deja  feliate. Am înăbușit, preț de câteva minute, toată compoziția, căreia i-am adăugat orezul. Au rămas,  deoparte, măslinele, pasta de roșii, măraul uscat, foile de dafin.

Varza s-a desfăcut frumos , foaie cu foaie.

 Fiecare frunză se taie în patru.
 Se ia câte o linguriță din compoziția care a fost lăsată la răcit  și se pune câte o măslină în mijloc.
. Cum se rulează sărmăluțele este floare la ureche.
 Am umplut oala, am presărat mărar din belșug, foi de dafin și pastă de roșii. După ce am adăugat apă și un pahar de zeamă de varză,  cât să se acopere,  am dat focul potrivit..

 Mămăliguța se pregătește simplu și rapid. Doar să  fiarbă suficient!

Vinul este decoratriv, că doar suntem în post!

Ce a ieșit  se vede !

Gustul?  vă invit să-l aflați!

  Mă încadrez la arte ? sau la

 Vă aștept cu drag!

îndoieli

N-aș vrea să mă gândesc la statistici, pentru că nu le am la îndemână. Și nici nu prea cred în veridicitatea lor. 
Ce știu sigur este că în satul copilăriei mele, anul trecut,  erau  peste o sută de văduve.  De ce este așa , asta nu știu de ce se întâmplă.

Mi-am adorat mama și bunicile!
Când le-am pierdut, cu fiecare dintre ele, mi s-a furat  câte o porție mare, unică, de adevăr și de frumusețe.
Nu cred că  eu sunt o excepție.

 Pentru toate celelalte femei  de vârsta și de condiția lor socială, am avut , ani mulți, și  încă am- același respect profund, ceva  care nu se deosebește prea mult de suferință.

Le-am văzut crescându-și copiii și nepoții cu mare drag, fără să le fi fost ușor.//

 De vreo câțiva ani, în fața intrării în cimitirul mare al orașului- este în drumul nostru către căsuța de la țară- văd aceleași figuri- șorț colorat, peste fusta neagră sau maronie, basma trasă pe frunte.

Vând  celor veniți nepregătiți să-și plângă morții buchețele.

 Mănunchiuri de gălbenele și margarete, tăiate scurt.

 M-a încercat adesea un sentiment ciudat, n-am îndrăznit  să spun nimănui  că florile par a fi rupte de pe morminte..//

 Fiecare are locul ei pe masa de piatră din piață .

Mai ales, sâmbătă și duminică.

Vând  legături de morcovi, pătrunjel, varză murată, mărar uscat. Alături, două-trei bidoane cu  lapte.//

Acasă  nici nu prea mai trebuie să speli bidonul – rămâne curat  după ce ai pus laptele la fiert, apă chioară, ar fi spus bunica..//

Să-și fi șters capitalismul sălbatic bocancii pe tradiționala  cinste țărănească?