sâmbătă, 27 februarie 2010

pentru ca

zapada acopera. Uniformizeaza. Ea stie de ce. Primavara plange rusinata. Spala urmele de noroi. Lasate de bocanci. Schimonositi de ura. Orbecaind prin baltoace statute. Regulile de scriere se invata in copilarie. Ca si bunele maniere. Filozofia nu este la indemana oricui” Se pare ca sunt oameni cari mint pentru a minti. Se poate. Acestia mint pentru placerea de a se juca cu propria imaginatie, sau pentru a-si arata lor puterea si superioritatea pe care o au asupra altuia. Dar asa ceva intalnim mai mult la anumite temperamente, pe cari psihiatria le boteaza temperamente isterice, cari plasmuiesc in imaginatie adevarate romane, pe cari apoi le dau ca traite si intamplate, pricinuind dezorientare in altii si scandaluri publice”.

Drept aceea, morala nu porunceste „ fii sincer, ci voieste a fi sincer”- Mircea Florian” Arta de a suferi”, Rostul minciunii, Fundatiunea I. V. Socec, pagina 201/202. p.s. daca mai trebuie ceva...

8 comentarii:

  1. Ce-i drept, poate ca indrumarile noastre nu sunt bune. Imperativul care obliga este respins, "voieste a fi sincer" e mai curat.
    Oricum ar fi, e foarte greu. Si in fiecare zi totul devine din ce in ce mai greu. Si cum spuneati, iarna acopera, uniformizeaza... singurele momente in care lucrurile par altfel. Odata cu primavara, ne reamintim in ce lume traim.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ankhiy, daca ar fi sa le vedem prin comparatie- la anotimpuri ma refer- iarna minte. Sau insala. Pentru ca ascunde multe . Le da haina imaculata. Pana vine soarele. Dispar aparentele . Se vad toate. Asa cum sunt.
    Si mai cred ceva- primavara aduce atatea culori, atatea sunete.Aduce optimism.

    Si daca e sa ma refer la sinceritate, iti dau dreptate. Cred ca ne-ar fi mai bine, daca am fi un picut mai ingaduitori unii cu ceilalti. Sau daca ne-am darui ceva timp.
    Cineva spunea' Nu pot sa dispretuiesc un om, orice ar fi facut, ma simt prea asemenea lui si prea mult in stare a face ca el'.

    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  3. Suntem ca niste stele care apar si dispar, dar care de fapt sunt dintotdeauna in acelasi loc, difera doar momentul in care se vad. Si stralucirea difera... avem impresia ca ele nu sunt acolo , dar sunt si vor fi mereu. Trebuie doar sa asteptam sa se arate.

    Asa e, nu putem dispretui omul. Oricat ne tot enervam si oricat, chiar si eu, ma oftic pe lumea asta care ma inconjoara si pe mine de multe ori, nu putem certa omul. Certam fapta care da, ne seamana caci si noi de multe ori apelam la ea. Si faptele apar si dispar. Ma enerveaza ca exista, ca ne-au intrat in sange. Alea uracioase. Ma enerveaza atat de multe...

    Cred ca de-asta imi place iarna. Ca e totul atat de alb si de curat...

    Ma scuzati pentru multele cuvinte. O seara placuta!

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi plac 'multele' tale cuvinte!

    Cred ca trebuie sa ne facem concesii unii altora. Cred. Asta nu inseamna ca eu, de exemplu , sunt totdeauna pregatita sa le fac.
    Stiu ca avem toti nevoie de delicatete, de intelegere, de ragaz.
    Poate ca toti stim. Intrebarea este- facem cat stim?
    Atatea orgolii, vanitati!
    Prea de multe ori zicem- asa e lumea..n-o putem schimba. Si nu ne schimbam nici noi.
    Vezi cate vorbe?


    O noapte frumoasa, Anckhiy!

    RăspundețiȘtergere
  5. Arta de a suferi? Este o artă "dureros de dulce", uneori!

    RăspundețiȘtergere
  6. @ Zam fir Pop,
    poate ca trebuie sa ne multumim cu aproximatii, sa invatam a astepta. Sau, la nevoie, sa schimbam ceva. In noi.
    Pentru ca, ar trebui cumva, sa stim nu doar ceea ce ni se potrveste, ci si 'cum te potrivesti' tu.
    Asa am evita multe suferinte inutile.
    p.s.
    am o tehnica(interogativa), recunosc - nu-mi este chiar mereu la indemana- cum 'se vede' ce se intampla din cealalta parte?

    RăspundețiȘtergere
  7. pentru mine zapada nu uniformizeaza ci purifica o stare... uneori poate ascunde o durere, dar atunci ea isi va arata coltii primavara, cand zapada se prelinge in lacrimi ce-si cauta drumul adanc in pamant...

    unii sustin ca suferinta inalta spiritul, eu zic ca de cele mai multe ori il tampeste...

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu nu vreau suferinta..vreau intelegere.
    Si un alt mod de a ne situa unii fata de ceilalti. Fara aroganta! Ma sperie rautatea. Vreau o lume fara frica..
    Nu stiu daca este posibil, dar asta imi doresc!
    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.