“Foarte de dimineata, dumnealor frumos gatite, impreuna cu tanarul Goe, asteapta cu multa nerabdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie sa le duca la Bucuresti. Adevarul e ca, daca se hotaraste cineva sa asiste la o sarbatoare nationala asa de importanta, trebuie s-o ia de dimineata”.
Le-am citit elevilor mei schita D-l Goe de nu –mai –stiu – cate –ori..de fiecare data altfel.
Sigur, la inceputul carierei mele de profesoara, nu mi-a atras atentia scrierea cu majuscula a datei pe care si-au ales-o cucoanele sa-l duca pe Goe in capitala.
Cum la fel de sigura sunt ca niciodata, dar absolut niciodata, niciun elev nu m-a intrebat ce rost are o asemenea zi in schita de care vorbesc.
Totusi, copiii se amuza copios.
Ce le place lor cel mai mult?
Faptul ca potentialul repetent- a doua oara- purta 'un frumos costum de marinar, palarie de paie, cu inscriptia pe pamblica"le Formidable", si sub pamblica biletul de calatorie, infipt de tanti Mita, ca -asa tin barbatii biletul'.
Ii mai distreaza ceva-dupa fiecare isprava, Goe primeste pupaturi. Si ciucalata.
Astazi este a zecea zi din mai.
2010.
10 Mai.
Asa a scris Maestrul.
Constientizam majuscula?
Sau este un banal inceput de saptamana ?
Constientizam majuscula?
Sau este un banal inceput de saptamana ?
Ziua Regelui, ziua cand Romania a devenit Regat (daca mai tin eu bine minte), pe vremuri mare sarbatoare nationala. Oare cum ar fi fost daca.....
RăspundețiȘtergereNu ştiu dacă reuşim să conştientizăm majuscula - bine scris şi spus - dar începe o nouă săptămână. Cu toate banalităţile ei de fiecare zi, cu toate planurile ei care vor fi sau nu vor fi îndeplinite...
RăspundețiȘtergereAm inceput blogareala ca monarhist; m-a inspirat / incurajat in aceasta directie Roxana Iordache; imi dau seama ca n-am mai citit-o de mult; uitasem si de 10 Mai; multumesc!Mama (ne) canta, cu respect religios:"Un vultur veni din munte si ne-a zis : popor roman, stiu un print viteaz...Si iarasi veni vulturul; tot in zi de 10 Mai..." PS.La nunta fiicei mele, pe strada, in fata curtii, un verisor mai varstnic a cantat toate cantecele regale; a zis:Aurele, daca te dai monarhist, sa nu-ti fie teama/ rusine de vecini...Au trecut 8 ani si n-am patit nimic...
RăspundețiȘtergereFoarte multi dintre cei care si-au facut temele constiincios, daca nu au avut un bunic mai curajos, sau un parinte cu apucaturi de Kamikaze, nu puteau sa realizeze insemnatatea datei, pentru simplul motiv ca nu exista in istorie (si nu ma refer la manual!).
RăspundețiȘtergereCati profesori au avut curajul sa le-o spuna elevilor, care, acum, deveniti dascali sa o faca din nou?
Oare cati?
CamiB,
RăspundețiȘtergereN-o sa stim niciodata.
Cris, multumesc!
RăspundețiȘtergereSa nu fi invatat lectia de istorie, la timp?
Un inceput cenusiu de saptamana,fara fast, fara sarbatoare.
@ Daurel, imi imaginez nunta fetei dvs.Trebuie sa fi fost ceva extraordinar..chiar unic!
RăspundețiȘtergereIn camera 'buna' a casei bunicilor mei paterni,pe un perete,sub o icoana , erau aliniate medaliile primite in razboi de catre bunicul. Insotite de ordinul decorarii, cu semnatura regelui. N-am uitat caligrafia extraordinara.
Nu stiu cand si unde au disparut..
Virtualkid, intrebarea ta contine, intr-un fel, raspunsul- putini profesori au fost curajosi.
RăspundețiȘtergereIntre timp, elevii de ieri, profesorii de astazi, au putut sa simta istoria dintr-o perspectiva noua.
e de la Moscova ? :)
RăspundețiȘtergereCristian,
RăspundețiȘtergeremajuscula, ciucalata sau pupatura?
e uimitoare nararea acelor vremuri, trecute prin filtrul ironiei - parca totul s-a intamplat ieri !
RăspundețiȘtergerePrestatorul, bine ati venit!
RăspundețiȘtergereCred ca in adancuri, mi-am dorit mereu sa fi trait atunci.
Draga Gina, stiu sigur ca aseara am postat aici un comentariu...Sper ca nu a fost nepotrivit...Imi cer iertare, oricum, voi reciti postarea ta si voi scrie din nou
RăspundețiȘtergereMaria, ai comentat la un alt post.
RăspundețiȘtergere