O actrita , invitata la o emisine TV, transmite gandurile colegilor ei din tara- “ Noi, actorii, in acest moment avem bani, cat sa ne cumparam o paine.
In toamna , vom cadea pe scena de foame".
La ce bun poezie/ teatru/ muzica/ balet?
Alaturi, o a
lta doamna, secretar de stat in Ministerul Educatiei, sufleurul domnului ministru, radiind de incantare , isi exprima satisfactia ca examenul de bacalaureat a decurs in conditii normale, asigurandu-se , astfel elevilor " dreptul la educatie". Maine este ziua copiilor.
Cati dintre ei vor primi bomboane?
Ai mei sigur vor primi...si nu numai cei de acasa:).
RăspundețiȘtergereLa multi ani,copii dragi!
La multi ani, Gina, minunilor din viata ta! La multi ani tuturor copiilor din viata noastra!
RăspundețiȘtergereNu stiu daca situatia actorilor este intr-atat de disperata, incat din toamna, sa cada pe scena de foame. Cred insa ca si lor le este foarte greu (ca multor oameni cu talent si daruire din tara asta), altfel nu inteleg de ce mari actori ai tarii asteia ar recurge la gesturi extreme precum cel de a se... prostitua in tot felul de telenovele si sitcom-uri vulgare ori siropoase, pentru a-si putea castiga existenta!
RăspundețiȘtergereDaca "dreptul la educatie" al copiilor nostri s-a redus la sustinerea unui examen de balaureat (indiferent de calitatea pregatirii lor de pana la momentul BAC) atunci... ce mai ramane de adaugat?!
Decat ca nu cred sa se faca primavara cu o bomboana! Oricat le-ar plimba guvernantii nostri pe sub nas bomboana 'victoriei' asupra sindicalistilor - cu pumnul in gura nu li s-a permis inghetarea anului scolar ori amanarea BAC-ului - nu inseamna ca acesti copii vor avea o viata frumoasa si decenta, cata vreme viitorul si sansele lor au fost deja amanetate pe cateva generatii de acum inainte...
Angi,
RăspundețiȘtergereLa multi ani copiilor care in dimineata asta ploioasa iti stau in preajma!
Cati, la multi ani!
RăspundețiȘtergereSa avem mereu parte de minuni!
Ruxi,
RăspundețiȘtergereAm un puternic sentiment amar- nu doar in legatura cu vorbele artistei, ci , asa, pentru tot ce se intampla. Atata tristete, saracie si lipsa unei perspective.
Ma doare felul in care isi vorbesc oamenii, aflati in functii mari, de fapt nu mai putem spune ca-si vorbesc, nu scapa niciun prilej de a-si arunca in vazul lumii toate mizeriile verbale pe care le-a scornit mintea unora.
Si ce ma doare si mai tare este ca altii, in jurul lor, nu numai ca nu intervin pentru a se linisti lucrurile, ci se bucura. Sau ii incurajeaza.
Ma intreb catre ce ne indreptam? Ce se alege de noi, ca natiune..
Trist.
RăspundețiȘtergereEu cred ca stim sa ne pretuim copiii... si nu-i vom lasa niciodata la mana "statului"... o sa le oferim educatie, siguranta, tot ce e mai bun, chiar daca ne este greu....
RăspundețiȘtergerenoi, cei simpli, cu suflet curat, nu uităm niciodată ce avem mai sfânt pe acest pamant; copiii si parintii...
Anielle, da, fara comentarii.
RăspundețiȘtergereDenisia, este cel mai moral ( daca 'moral' poate accepta grade de comparatie) lucru pe care il aud. Da, copiii sunt ai cui i-a adus pe lume. Parintii, bunicii si cei apropiati trebuie sa fie reazem pentru copii. Ma gandesc ce se intampla cu ceilalti, pe care viata i-a aruncat in lume , fara aparare.
RăspundețiȘtergerePe cei fara aparare, tot noi trebuie sa-i vaghem... dupa puterile noastre... să-i aparam, să nu-i etichetam, sa nu-i uitam, chiar daca e greu... in momentele grele, se fac cele mai mari... miracole... pentru ca oamenii cu adevarat mari, cu un suflet mare, se ridica deasupra egoismului general.
RăspundețiȘtergereDenisia, uite , pentru ca macar astazi , noi, parinti si bunici, cu suflete de copii, ne adunam in jurul ideii de bine, am sa spun o poveste. O poveste adevarata , despre o fetita fara copilarie.
RăspundețiȘtergereSa le dam bumboane cu banii obtinuti de la BAC... Sau poate ca da direct Funeriu din banii lui...
RăspundețiȘtergereMultumesc de comentariul pe care l-ai facut pe blogul meu. Oricum, este greu sa ma mai remonteze cineva!!! Insa, nu cred ca sunt singurul in situatia de a simti aceasta deziluzie.
Florentin, nu se poate asa. Trebuie sa gasesti in tine forta care face ca lucrurile sa mearga . Sa mearga, nu sa se tarasca.
RăspundețiȘtergereMult noroc!
cati au primit oare.....:(
RăspundețiȘtergereManu, cine stie.../ viata nu este la fel pentru toti.
RăspundețiȘtergereBun pentru suflet, atata timp cat ne daruim intru-totul (cu referire la actori). In rest... nu mai comentez, pentru ca sunt inca mica in profesia asta. :-) Nu-mi doresc sa incalec munti, Dumnezeu va sti ce e mai bun pentru mine.
RăspundețiȘtergereAncuta, sa te ajute Dumnezeu sa-ti faci meseria cu pasiune si dragoste!
RăspundețiȘtergere