Altele se trezesc cu pumnii stransi. Pana la durere.
Cu obloane in locul pleoapelor. Aud. Fara sa vada.
“ Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti/.
“Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore/
De catre oameni care nici nu te cunosc/
“Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte/
“Am invatat ca scrisul
-Ca si vorbitul-
Poate linisti durerile sufletesti. ”
Octavian Paler
"“Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore/
RăspundețiȘtergereDe catre oameni care nici nu te cunosc/
“Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie"...
Ca de fiecare dată, Paler a reuşit să pună un punct pe i...
Cata traire, cata cunoastere, cata durere, ce revelatie!
RăspundețiȘtergereStii, ma intreb daca numai unii dintre noi pot patrunde atat de adanc in simtiri? De ce spun asta? Pt ca vad prea multa rautate in jur. Este imposibil sa gandesti asa si sa fii hidos in suflet! De aceea cred ca doar unii ating cu sufletul cerul inalt si cerul din ei insisi!
Luam notite, ne ducem la examene, obtimem nota maxima.
RăspundețiȘtergereStudiosi toata viata.
Shanmti,
RăspundețiȘtergereAi mare dreptate- suntem diferiti, mult prea diferiti.
Rautatea merge mana in mana cu prostia.
Poate si pentru ca ne declaram credinciosi fara a ne cunoaste.
O zi cu multa lumina in suflet!!
Gina, iti doresc dimineti blande si senine!
RăspundețiȘtergere"Diminetile care tac" sunt rare; nici nu mi le mai amintesc...Daca mi l-as aminti as lua masuri...
RăspundețiȘtergereAnielle, asta ne dorim cand spunem' noaptea este un sfetnic bun'!
RăspundețiȘtergere@ Daurel,
RăspundețiȘtergereNoptile trecute au fost vijelioase. Au tacut doar cand s-a crapat de ziua. Amutisera si gugustiucii.
Te poti pune cu fortele naturii? Cum sa le opresti dezlantuirea?
Pe langa scris si vorbit si cititul cred ca are acelesi efect.
RăspundețiȘtergereMie imi plac diminetile care... ciripesc!:)
Ce frumos, Angi!
RăspundețiȘtergereSi mie imi plac trilurile..
Uneori ma simt frustrat din cauza lui Octavian Paler. Caci a plecat si ne-a lasat si mai saraci. In primul rand,...sufleteste!
RăspundețiȘtergereFlorentin,
RăspundețiȘtergereEu zic ca ne-a pregatit. A creat un fel de partie. Daca o vedem si nu facem doar slalom, mai avem sanse!
Ce zici?
stii... pe unii vad ca si dansul ii mai linisteste... chiar in piata revolutiei...
RăspundețiȘtergereEla,
RăspundețiȘtergeredepinde cine este partenerel de dans..
am prins si dimineti care tac... ce n-am reusit, a fost sa le pastrez pe intreg parcursul zilei. asa ca m-am trezit tacand si-am mers la culcare cu pumnii stransi. nu-i bine, dar deocamdata nu stiu si nu pot altfel.
RăspundețiȘtergereinca incerc, inca invat, sa deprind tacerea...
Ruxi,
RăspundețiȘtergereAi scris un poem .
Poate ca fiecare traieste,din cand in cand, fara sa stie sau sa recunoasca, zile fara dimineti.
Sau nopti care incep de dimineata.
Imi place un poem intr-un vers al lui Pillat- 'Tacerea da cantecului glas".
O seara frumoasa!
Da,e bine si cind vizitezi un blog linistit ,plin de nostalgie si romantism.. Citind postarile dvoastre ,doamnelor ,am sentimentul ca pacea din sufletul vostru ma cuprinde si pe mine ..Eu sunt insa altfel .Ma simt mai atrasa de prezent si problemele tumultoase de fiecare zi.Desigur ca am si momente de nostalgie si " dimineti tacute" ..dar mai putine .Si nici nu vreau mai multe ..Tacerea ma deprima .
RăspundețiȘtergereDraga mea colega de liceu, Steluta,
RăspundețiȘtergereNostalgiile noastre au atingere cu teme literar- psihologice. Asta nu inseamna ca traim cu capul in nori. Suntem cu picioarele pe pamant, doar ca incercam sa vedem partea mai putin agitata a continutului paharului.
Din cand in cand.
Am trecut sa-ti las o raza de lumina din ziua care se deschide...
RăspundețiȘtergereDenisia, multumesc, la mine este tepoasa ca un arici.
RăspundețiȘtergere