luni, 17 mai 2010

'mana care impinge leaganul

este mana care conduce lumea’- fara ca vorbele sa lezeze, in vreun fel, autoritatea cuiva.
Nu se poate ca auzind stirea potrivit careia , astazi , mamicile de bebelusi ies in strada, pentru a ocroti dreptul la viata, sa te faci ca nu vezi si nu auzi.
Nu cred ca poate fi ceva mai dureros pentru o natiune decat sa-si fure singura viitorul.
La ce mai folosesc legile, vorbele , functiile?
Rusine celor care - la putere sau in opozitie- ocupa fotolii si dregatorii, calatoresc, isi cumpara haine si ceasuri scumpe, dorm si se hranesc din banii tarii, daca au lasat lucrurile sa ajunga pana aici!

Rusine celor care locuiesc in palate, isi cumpara iahturi, avioane si insule, isi umfla conturi si mosii, daca langa ei, pe aceeasi harta, micutii cer bani pentru lapte si vitamine!
“ Dumnezeu nu putea fi peste tot, asa ca le-a creat pe MAME!”


Cantec sfant/ Stefan. O. Iosif//

Cântecul ce-ades ţi-l cant/
Când te-adorm în fapt de seară,/
Puiule, e-un cântec sfânt,/
Vechi şi simplu de la ţară./

Mama mi-l cânta şi ea,/
Şi, la versul lui cel dulce,/
Puiul ei se potolea/
Şi-o lăsa frumos să-l culce./

Azi te-adorm cu dânsul eu,/
Ieri — el m-adormea pe mine,/
Şi-adormi pe tatăl meu/
Când era copil ca tine.../

Mâine, când voi fi pământ,/
Nu uita nici tu — şi zi-le,/
Zi-le doina, cântec sfânt,/
La copiii tăi, copile!//

29 de comentarii:

  1. Trist, foarte trist intr-adevar...:(

    RăspundețiȘtergere
  2. Aceştia despre care vorbeşti sunt nişte duşi de-acasă. Nu mai au nici mamă şi nici tată...

    RăspundețiȘtergere
  3. e revoltator!
    am pus un link spre articolul tau, la mine

    RăspundețiȘtergere
  4. Atat de dureros ca vorbele sunt de prisos...

    RăspundețiȘtergere
  5. La necaz, unii isi amintesc de mamele proprii, altii de mamele dusmanilor...

    RăspundețiȘtergere
  6. Salmi,

    de unde esti tu, tristetea se simte si mai mai amara.

    RăspundețiȘtergere
  7. Cris,
    Observam ca oamenii aflati in posturi inalte au libertatea de a face bine, dar si pe aceea de a face rau .
    Din nefericire, unii sunt nestatornici, altii nepriceputi, iar multi sunt rai.

    RăspundețiȘtergere
  8. Leo,

    O vorba spune ca trebuie sa ne ferim a trece cu vederea pricinile de tulburare si de a le lasa sa se acumuleze, pentru ca nimeni nu mai poate impiedica scanteia, nici sa spuna de unde a venit.

    RăspundețiȘtergere
  9. @Daurel,
    O mama poate avea unul sau mai multi fii.
    Un fiu- bun sau rau- are o singura mama-'mater dolorosa'.Daca uita de ea este pacatul lui. Daca o respecta, se respecta si pe el.

    RăspundețiȘtergere
  10. Guvernantii nostri se dovedesc nu numai fara minte,respect,rusine ci si fara suflet,ba mai mult,fara nici un Dumnefeu.:(

    RăspundețiȘtergere
  11. Am ascultat astzi o melodie veche de la cenaclul Flacara despre parinti. Iti vine sa plangi in ce hal am ajuns. Dar mai de plans este faptul ca nici nu mai vad o iesire. Am ajuns prea nesimtiti ca sa ne mai doara ceva....

    RăspundețiȘtergere
  12. Sunt sigura ca ai nostri guvernanti n-au citit minunata poezie scrisa de St. O.Iosif.
    De aceea n-au pic de discernamant si rusine!

    RăspundețiȘtergere
  13. Angi,

    Desi , dupa juramant au declarat, cu mana pe Biblie- 'Asa sa ne ajute Dumnezeu'!

    RăspundețiȘtergere
  14. Pro Atitudine,

    Nesimtirea n-a atins toate sufletele- eu tot mai sper in acea luminita, care sa ne arate drumul bun.

    RăspundețiȘtergere
  15. Angi,
    Poate ca ar trebui sa o trimitem fiecaruia , in parte!

    RăspundețiȘtergere
  16. Lor nu le este rusine deloc.Nici macar nu le pasa decat de propriile persoane.

    RăspundețiȘtergere
  17. Câtă dreptate aveți...vă mulțumesc pentru aceste cuvinte. Mie mi s-a întâmplat să fiu furată de drepturile concediului de materniatate (bani, vechime, etc) în 1998, când așazisul stat de drept român (și atunci era încă bine...) să nu-mi recunoască anul muncit la o firmă particulară, cu contract de muncă și acte în regulă. Am lăsat lucrurile așa, ne-a fost greu, dar le-am lăsat. Ei bine, NU! Nu mai lăsăm nimic, cred că am fost prea darnici cu cei care aveau, oricum, mult prea mult? Să nu mai lăsăm răul să conducă, să fim măcar odată uniți, mereu noi am fost ”cei care au lăsat de la ei”, nu credeți?
    Vă doresc o seară liniștită!

    RăspundețiȘtergere
  18. Buna seara, Mirela, si bine ai venit!

    Da, cred ca sansa noastra sta in solidaritate impotriva raului!
    Daca noi avem o viata greu de suportat, trebuie ca fiii si nepotii nostri sa traiasca normal, intr-o tara normala.

    RăspundețiȘtergere
  19. Este emotionant, bine punctat si sensibil articolul tau, din inima, Gina.Soarta mamelor e chiar mai rea decat a celorlalti, care de fapt, se rasfrange indirect asupra altor copii, un pic mai mari, dar tot copii pe care cum ii putem convinge ca tara si guvernul le vor binele?

    RăspundețiȘtergere
  20. Maria,
    in folclorul nostru este zicala potrivit careia' nicaieri nu-i mai bine ca acasa' sau ' adevarata fericire se traieste in familie'.
    Copilul- mic sau mai mare- trebuie sa se simta iubit si protejat , mai intai , in familie, apoi , in societate.
    Ceea ce se intampla este un mod brutal de a-i indrepta pe copii catre idei nocive, cum ar fi teama de ziua de maine, frica de viata etc.

    RăspundețiȘtergere
  21. Cata diferenta este,Gina,intre "a zice" si "a face ceea ce ai zis",iar diferenta aceasta ne aduce noua tristete:(.

    Oare ar intelege mesajul poeziei?

    O seara linistita!

    RăspundețiȘtergere
  22. E trist si revoltator! Sper ca manifestatia de maine sa aseze cat de cat lucrurile pe fagasul lor normal. Acest guvern de incompetenti si rauvoitori ai natiei trebuie sa-si ia catrafusele si sa lase pe altii care sa stie sa conduca si sa administreze o tara!

    RăspundețiȘtergere
  23. Am citit o carte cu titlul asta! Era vorba de o crima. Cam asta se intampla si cu noi! Suntem exterminati si totusi... NU REACTIONAM! Ne multumim doar sa ... protestam! Vezi cat poate duce romanu'? Si inca nu e destul! Nu ne mai trezim din somnolenta si indolenta! Am nascut monstri cu atitudinea noastra!

    RăspundețiȘtergere
  24. Nea Costache, bine ati revenit!
    Sa fie intr-un ceas bun!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.