În câteva rânduri, în locuri diferite, a venit vorba despre vestita noastră ospitalitate.
Pe vremuri, cei ce ne călcau pragul erau primiți cu pâine și sare.
Pe vremuri, cei ce ne călcau pragul erau primiți cu pâine și sare.
Astăzi sunt primiți doar cu pâine și sare.
p.s. oameni și vremuri?
sau - omul sub vremi?
p.s. oameni și vremuri?
sau - omul sub vremi?
Întâmpinarea cu pâine este un gest de părtăşie, semnul recunoaşterii că eu te primesc pe tine creştinul ca un creştin ce sunt – suntem un Trup.
RăspundețiȘtergereSarea este un ingredient străvechi, de dinainte de creştinism … altarele în aer liber ale străsihaştrilor ( vârfuri retezate ale: unui munte, unui deal, unei ridicături) , de formă circulară … aveau în centru o coloană de piatră înaltă de un metru terminată cu o cupă în care , pe timpul ritualului – ca vehicul al concretului întru receptarea tăriilor – se punea saramură. Sarea era lacrima Soarelui – pentru acel cult – ceva sfânt. Sarea i-a unit pe vechii păstori pelasgi cu statornicii întrui nevoinţă - străsihaştrii. Creştinismul nu a dărâmat totul … această complementaritate e observabilă în multe alte cele.
Să fie bine!
La multi ani, Gina!
RăspundețiȘtergereLa multi ani, Romania!
O zi frumoasa-ti doresc :)
@Grigore Rotaru,
RăspundețiȘtergereMă simt onorată să fi primit asemenea interesante informații!
Mulțumesc mult!
Diana,
RăspundețiȘtergereLa mulți ani și ție!!!
Nu suntem nici sub vremi si nici sub oameni! Suntem cotropiti de nesimtiti adusi de vreme! Este greu sa le spui oameni. Generatia unirii ar ramane marcata negativ daca ar avea posibilitatea de a constata cine organizeaza astazi festivitatile. Si ne vorbesc noua de unitate...
RăspundețiȘtergereFlorentin,
RăspundețiȘtergereÎți înțeleg revolta..
rămân cu gândul că vremurile viitoare vor fi mai bune!
Cred ca sunt oameni sub vremuri putin cam nelinistite.
RăspundețiȘtergereAstept zile mai bune!
La multi ani!
RăspundețiȘtergereAstazi nici nu ne mai bucuram csa avem oaspeti.
Cu ce sa-i primim? :(
Angi,
RăspundețiȘtergereEste și o vorbă- nu aduce anul ce aduce clipa!
Să ne păstrăm speranța!
Zi bună!
Gabi,
RăspundețiȘtergereTotuși, speranța piere ultimă!
p.s.Mie îmi place să primesc musafiri! cafea, dulceață , vorbe bune!
De care dulceata, doamna?
RăspundețiȘtergereDe trandafiri, de nuci sau de gutui?
Superbe ganduri, doamna. Nepamantene...
RăspundețiȘtergereAnonim, un poem!
RăspundețiȘtergerehttp://www.cadouridedragoste.ro/dulceata_de_gutui.php
Anonim, poetul dixit!
RăspundețiȘtergere"Încet, un paznic fluiera
RăspundețiȘtergerePoema-atâta de târzie...
Pustiul noptii evoca:
- Filosofie! "
Sa o lasam de-o parte...
''Arestat in 1953, Monseniorul Ghika, nepotul ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghika, a fost adus la Jilava şi supus unor mari umilinţe. Dezbrăcat de reverendă, imbrâncit, lovit, a fost aruncat intr-o celulă de circa cinci metri pe şase, alături de alţi deţinuţi, rânduiţi pe priciuri unul peste altul de-a lungul pereţilor. Impresionaţi de starea jalnică in care se afla, unul i-a oferit o cămaşă, altul un pulover, altul un pantalon. '' omul sub vremi...
Imi aduc bine aminte ca atunci cand eram mica, asa prin clasele primare, stateam cu bunica(ea statea la noi, din cauza ca era bolnava si mama avea grija de ea, ma rog) cum tatal meu era plecat, mama la servici, eu ramaneam cu ea mereu. Ma privea de fiecare data cand imi ocupam timpul cu diferite activitati. Eu ii povesteam:'' vezi tu, culoarea asta rosie, are mai multe nuante, uite, nu-mi trebuie mie alb si rosu ca sa fac pielea la Mos, il am chiar aici( il scoteam frumos din penar) un roz mai deschis..asa se intampla si cu albastru, vezi? cati mostenitori are? '' si alte chestii diferite...
Dupa ce ma asculta pe mine, foarte atent, de fiecare data cand '' o invatam '' eu pe ea despre diferite lucruri, treceau cateva clipe si-mi spunea: ''Stii, pe vremea lui mami, nu erau atatea, de exemplu: ce-i cu asta? inainte erau altfel, puteai sa... nu aveai nevoie de toate chestiile astea, iar mami nu avea atatea culori(sau ma rog, orice altceva) Stiam perfect ce vrea sa zica si nici nu ma gandeam la intrebari de genu: '' Da? Chiar? Ce, cum? '' :)) eram directa si ii spuneam: ''apoi, alte vremuri.'' Iar ea, imi dadea mereu dreptate, dar nu asa: ''Corect! Alte Vremuri!'' ci: ''pai da, tu lav.... ai dreptate aici: alte vremuri...''
Apropo: la noi, a fost urat, ieri. Am incercat din rasputeri sa ofer ploii un loc de munca, dar n-a acceptat :| , stiu eu ca a vrut sa se jaoce, la fel cum vreau eu acum sa dorm...
! ''Şi somnul tău să fie mai senin ca infinitul
Oglindit în necuprinşii ochi albaştri de femee,
Visul tău să fie visul Insulelor Boromee,
Visul tău să fie totul,
Tot, precum e răsăritul,
Începutul celor bune şi sfârşitul celor rele.
Şi anii
Să te-mbrace-n infinitul fericirii.''
Labis...
RăspundețiȘtergereL-au terminat bucurestenii...A sosit prea tanar in groapa cu...sacali.
Ma gandesc si la unul de pe la mine, ii zice Grigore Lese,are o varsta,este universitar, insa...
Cu "Nu uita ca esti roman" m-a sedus raposatul Adrian Paunescu, pe vremea lui Ceausescu; la mine, in zona Satmarului era colinda !
Sa nu aud de Furdui Iancu, doamna Biris si toti nepotii ei din Snagov, inclusiv avocatul Biris cel tanar de se da pe sticla, fratele avocatului de are cateva baruri (si-l voia de-a moaca si pe a unei cunostinte...)...
Ca sa nu se spuna ca ma leg numai de Tudor Gheorghe care a spus recent ca este o institutie;
n-a glumit !
,
looking,
RăspundețiȘtergereDa, omul sub vremi, Omul -atlas, ce duce pe umeri Universul, omul-lup pentru om, omul , această trestie gânditoare, toate laolaltă și fiecare, pe rând.
Culorile?atâtea nuanțe, mereu diferite.Și noi suntem, în fiecare clipă, diferiți, pentru că există mișcare, nu știu, zic și eu, cred..
Mie îmi place verdele, în milioane de nuanțe, mă înviorează, mă cheamă..
Poate că de asta îmi plac mult copacii.Și pădurea...nuanțe.
@Daurel,
RăspundețiȘtergereparcă zic să le luăm pe rând-bine zis-șacali.
Știi cum e/ pe mine Bucureștii mă sperie, ar fi prea puțin să zic„ emoționează, fiindcă nu am o stare pozitivă. Se leagă de admiterea mea la facultate- 8 sutimi, o discuție cu doamna Zoe Dumitrescu- Bușulenga, a intrat atunci la facultate o cântăreață de muzică ușoară.
Am fost la Barcelona o singură dată- vreo șase zile, este un oraș dificil, nespus de frumos, sunt sigură că nu m-aș rătăci, în București mă pierd..
În privința cântăreților, eu nu le știu ”dedesubturile”,le ascult muzica..este un Biriș actor, Silviu, l-am văzut în ”Sinucigașul”, o fi tot din familia asta, de care vorbim?
Tudor Gheorghe, n-am ce să fac, mie îmi place, l-am ascultat acum câteva săptămâni, trist, măreț, o fi știind el ceva, păi, ia uitați-vă la instituțiile noastre..în parlament se înjură/insultă/mănâncă de vii..în ..ce să mai dau exemple?
Verdele..natura va cheama, va invioreaza, dar ce faceti cand natura este uneori moarta?
RăspundețiȘtergereDa, moarta. Pentru ca sunt multe locuri pe care oamenii nu le pastreaza, nu pastreaza puritatea naturii. Eu nu-i inteleg, cum pot sa fie atat de nerecunoscatori in fata ei si ma-ntreb: O fi omul cel mai frumos DAR de la D-zeu?
Rosul insa, mi se pare cel mai pur dintre toate culorile, imi place, dar am descoperit in timp turcoazul, e minunat, imi ies ochii in evidenta :) se vede totul altfel. Dragut, copacii..in fiecare anotimp sunt diferiti, ei chiar ne trezesc in suflet sentimente(cel putin mie) si-mi schimba starea sufleteasca. De ex: toamna(sfarsit), ii vad atat de singuri, slabi...Chiar nu am auzit pe nimeni spunanad ca-i plac atat de mult copacii...
Mica abatere de la sub: Dv mi-ati trimis acel mail?
Iar commul? ''..când un articol posesiv-genitival devine , brusc, hotărât, se schimbă rostul lumii.'' Are legatura cu postarea mea, sau trebuie sa descifrez din nou intelesul cuvintelor?
:"looking," aici chiar s-a schimbat ceva :|
Lav,
RăspundețiȘtergereAtâtea teme..
verdele este, categoric, culoarea care mă reprezintă.
Copacii sunt frumoși mereu- îmi plac mestecenii și ulmii- am un mesteacăn dincolo de fereastră, nu am timp acum să caut - am scris povestea lui și a mea.
Ulmii?
La țară , au crescut doar la noi în curte- mulți, 10/12- înalți, umbroși, se leagănă în bătaia vânturilor, în toate anotimpurile. Vara, în asfințit sunt superbi!!
Roșul? îmi place, dar este prea puternic- arde.
Ai înțeles acum cum este cu articolul? Și cu mailul?
Ups, atatea comentarii.
RăspundețiȘtergereDoar acum il vad.
Pai, sangele va arde?
Lasam culoriile! Ninge...e atat` alb, puritate!
Dv. vorbiti cu florile? Mereu cand sunt singura acasa si merg dintr-o camera in alta, vorbesc cu ele..cand eram mica , uitam ca sunt in casa(ele), iar atunci cand ne intalneam, intalnirile fiind rare, le dadeam mereu de baut. Era egal ca bausera inainte sau asa.. eu vroiam sa le fac un bine.Ma simteam implinita...