duminică, 5 decembrie 2010

vraja serilor albastre

Uimite de atâta grijă, în plânset de căței pribegi, ghetuțele așteptau aliniate , în dreptul ușii de la intrare.
Ca de obicei, fratele meu, uita.
Îl așteptam să adoarmă și,  in câteva clipe, i le făceam și pe ale lui să strălucească.
Moșul parcă știa.  Lângă bomboanele rotunde ,ca niște gogoși, umplute cu lapte, altele cu marmeladă, lăsa și o vărguță.
O zi-două, ținea și el minte, se lua cu joacă și năzbâtiile se țineau lanț.//
Cu vremea, am uitat de Moș Nicolae.
În liceu, la cămin, nu puteai aduce vorba de așa ceva, pedagoga era cu ochii pe noi.
Ș-apoi, cum să ajungă Moșul tocmai acolo?
Atâtea fete, atâtea vise..//
Am redescoperit farmecul nopții Moșului, când eu însămi a trebuit să-i povestesc bătrânului nevăzut cât de cuminți sunt copiii mei.
Mângâiate cum n-au fost niciodată, ghetuțele își aliniau visele către dâra de lumină.
Noaptea își dezgolea visele. Peste pleoape grele .
În somn cuminte, barba de lână netoarsă duce în spate un sac plin-mașinuțe, acuarele, avioane, ciocolată, castele, portocale.
................................................................................................................................................................
Mi-e dor de chicotelile cizmulițelor cuminți, de mirarea din ochii lor, de înțelegerile noastre- haideți la culcare, Moșul nu trebuie să ne vadă, este bătrân și obosit, nu vrea să fie văzut, în noaptea asta nu încuiem ușa, nimeni nu iese din camera lui.
Ochi lacomi de copil pătrund în albastrul serii..//
Trec anii, povestea rămâne.
Aștept un gând.
Vraja există!
p.s Se înserează.V-ați pregătit ghetuțele?


Dor de Mos Nicolae.....
Mi-e dor, mi-e dor de moșul blând,
Cu barba-i alba ca ninsoarea ,
Mi-e dor de cozonacul aburind,
Pe care-l frământa bunica, seara.

Mi-e dor de moșul de-altadata,
Ce somnul mi-l veghea, furis,
Mi-e dor de nuielusa poleita,
Ascunsa in ghetute, pe furis.

Mi-e dor de saniuta cu talpici,
Pe care -o mesterea bunicul,
Mi-e dor de prichindei, de pici,
Ce se-nchinau, smerit, la Sfantul.

Mi-e dor de bunicuța ce stătea
La gura sobei, depanand povesti,
Dar, mai ales, mi-e dor de tine:
Copile de-altadata, unde esti ?!?

object width="480" height="385">

34 de comentarii:

  1. Superba evocare! Eu vad aici in casa bucuria asteptarii si fetele stralucinde ale fiului si nepotelului meu. Sunt exact ca in evocarea dumneavoastra, incantati de ceea ce va sa fie si sa vie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ghetute date cu crema, stau vesele la usa :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga Gina, ca de obicei ne incanti cu povestea ta.
    Mi-e dor si mie de acele vremuri cand baietii isi curatau ghetutele si le asezau la geam asteptand cu emotie sa vina Mos Nicolae cu dulciuri.Si noi ne pregateam cizmulitele si intotdeauna gaseam ceva.
    Acum ar trebui sa-mi pregatesc cizmele pentru maine.darul Mosului l-am primit deja.
    Tuturor sa va aduca Mosul ceva bun si frumos!

    RăspundețiȘtergere
  4. Gina, iti multumesc pentru vorba buna pusa la Mosu'! ;-) Imi amintesc si eu cu nostalgie, cum de fiecare data a avut ceva in sac pentru noi, chiar si atunci cand ghetutele nu ne erau tocmai curate...

    Iti doresc sa-ti fie asteptarea scurta si dulce, iar gandul sa vina asa cum ti-l doresti!
    O noapte cat mai frumoasa!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ionelmuscalu,
    Să nu lăsăm să se piardă vraja!
    Câtă vreme purtăm în suflet visul de copii, lumea pare mai frumoasă!
    Să le aducă Moșul micuților un sac de jucării!

    RăspundețiȘtergere
  6. Iulia, am trecut, le-am văzut luminițele din gânduri!
    Moșul va fi darnic cu tine!!

    RăspundețiȘtergere
  7. Găbița,
    Dacă simțim zâmbetul în suflet, Moșul ne iubește!!
    Vezi, la tine, chiar a sosit- fericito!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Ruxi,

    Botinele le-am dus , deja, la ușă..doar să ajungă Moșul până aici și să le vadă .

    RăspundețiȘtergere
  9. Gânduri bune tuturor, să fie cuminţi ca nişte copii (hai să uităm că suntem adulţi) şi să-l aştepte cu nerăbdare pe moş...

    Numai bine în toate şi multe zâmbete!

    RăspundețiȘtergere
  10. O seară vrăjită și toate gândurile bune de la cei dragi. Cu bine!

    RăspundețiȘtergere
  11. Tocmai am terminat de lustruit ghetutele... inca cred ca Mos Nicolae, e real...in seara asta... cred...

    RăspundețiȘtergere
  12. Ce surioara grijulie. Ca de obicei- fetele.

    Ce frumos: "haideți la culcare, Moșul nu trebuie să ne vadă, este bătrân și obosit, nu vrea să fie văzut, în noaptea asta nu încuiem ușa, nimeni nu iese din camera lui"
    ....eu am prins-o odata pe mami si de atunci a disparut acel farmec. Poate ca trebuia sa fiu cuminte si sa nu stau mereu pe hol, ascunsa intr-un colt ca sa-l intampin pe mosul cu ciocolata si ceai, pentru ca ma gandeam la soarta lui- era batran, afara frig, iar eu, trbuia sa fiu copilul acela care vroia sa-i afle povestea din gura lui, nu din gura oameniilor, parintiilor sau cartii.

    Amintirea, asa cum e ea, va ramane mereu.
    Un gand?

    Mai asteptati putin. Revin.

    RăspundețiȘtergere
  13. Am revenit. Da, acele ''ghetute'' stau nemiscate de la ora 1, dar nu le-am pregatit cum faceam inainte, pt ca ma ajutase iarna, erau ca noi, sa zicem, lipsea crema aia neagra. Dar, cel mai important este ca mosul nu m-a uitat si nici nu m-am gandit la el.

    ..au trecut anii, amintirile nu s-au stins, nu se vor stinge niciodata, la fel cum e povestea mosului.
    Multumesc pentru aceste randuri mai ales: "Vraja există!" ...

    Gandul(la asta vroiam sa ajung):
    ...E frig aici- ia o gura din aroma inghetului
    Zapada e- deschide-ti palmele, mainile mele reci in palmele tale fierbinti vor inlocui pentru o clipa plapuma alba.
    In comun e cerul- priveste intr-un colt, in acelasi timp voi privi si eu, caci nu vad luceafarul...
    Aceste trei ganduri sunt de fapt, vorbe, gandul suprem este acela: faci ceea ce spun vorbele, iar ochii mei,gandul meu te vor insoti in albastrul serii.

    Sper ca va place asta(nu avea rost sa caut altceva, nu ma simt in stare):

    http://www.youtube.com/watch?v=-QDODcN_P94

    RăspundețiȘtergere
  14. Lav,

    Și ce dacă ai văzut-o pe mami?
    Nu asta contează- magia nopții, acea vrajă, care caută, scormonește și află ce este inefabil în fiecare asta contează.
    Copiii sunt copii.
    Și adulții sunt copii, copilul din fiecare trăiește câtă vreme există suflet.
    Din când în când, fugim din lumea noastră plină cu de-ale ei, vrem o poveste și iat-o- este , de fapt, un mit.
    Eu chiar cred în mituri.
    Sufăr , când copiii vorbesc ca adulții, negând poveștile.
    Așteptă-l pe Moș Nicolae. Vine sigur!
    Cu sau fără daruri.
    Vine în suflet!
    Dacă ninge, este minunat!!

    RăspundețiȘtergere
  15. Imi este foarte tare dor de casa bunicilor in care sarbatorile erau calde si tihnite... si miroseau a miez de nuca uscat in cuptor.

    RăspundețiȘtergere
  16. Kid,
    Așa este- nimic nu poate imita casa lor, plină de vise!!

    RăspundețiȘtergere
  17. Sa-ti umple Mos Nicolae ghetele cu nenumarate rotunde bucurii dulci, toata viata! :*

    RăspundețiȘtergere
  18. Cred ca Mosul a simtit nerabdare a celui mic,asa ca pe la noi deja si-a lasat o parte din bunatati.
    In fiecare an simt aceeasi emotie,dar de fiecare data altfel.Acum mai am un singur sufletel care crede,dar toti asteptam aceasta seara.
    Sa-ti aduca si tie Mosul cat mai multe "bunatati"!!!

    RăspundețiȘtergere
  19. si eu vorbeam astazi despre bucuria acelor vremi... da, culmea ironiei, astazi, dupa atatia ani, am aceleasi emotii, cu toate ca stiu ca nu exista mos nicolae, ca totul e o poveste superba pt copii, dar magia sarbatorilor de iarna ma cuprinde cu totul, ma scufunda in vraja si imi trezeste in fiecare an copilul din mine. mi-l distreaza, mi-l joaca, mi-l pacaleste si eu ma simt tare, tare bine :))

    pup si dor

    RăspundețiȘtergere
  20. Angi, buna mea prietenă!
    Multe și alese daruri să-ți aducă Moșul!
    În noaptea asta, toți suntem copii!!!

    RăspundețiȘtergere
  21. Shanti,

    Ce ne-am face fără aceste mici ”trucuri”- bucurii, un pic de magie, povești, joacă, minuni..
    Să visăm că suntem , din nou, măcar pentru o noapte, COPII!!!

    RăspundețiȘtergere
  22. O evocare extrordinara!La mine la tara nu prea venea Mosul, cine stie de ce?(ii lasa darurile lui Mos Craciun, cred)Dar trebuie sa recunosc cu emotie si uimire ca am gasit pentru prima data un dar in ghetute in primul an dupa casatorie de la sotul meu.Am plans, era pentru prima data cand gaseam ceva in ghetute!

    RăspundețiȘtergere
  23. Gina, superbă filă din Cartea amintirilor tale, care sunt și ale noastre...Foarte frumos! Ferestrele întunecate de iarna care alungă repede ziua, cizmulițele cuminți și lustruite, aranjate frumos…o candelă parfumată, răspândind lumina caldă și sărbătorească…și Moșul a venit! Bucuria cu care, copii și adulți împreună, desfac simbolicele daruri: ciocolățele, jeleuri, o carte, un calendar de ciocolată…dar ce importanță are darul în sine, când bucuria umple fețele tuturor?! Sper că Moșul a fost darnic cu voi! Azi, de Sfântul Nicolae, La mulți ani celor care-și sărbătoresc onomastica.
    O zi bună, o săptămână reușită! :)

    RăspundețiȘtergere
  24. Moşu’ a trecut grăbit şi nu a pus nimic în ghetuţe. Dar, m-am trezit (relativ) sănătos, iar, în hol, lângă ghetuţele goale, am găsit o cutie mare de carton cu un covrig negru, care … mormăia alintat că nu ar vrea încă să-l dau afară, în curte! Am mângâiat un Ulise fericit!

    RăspundețiȘtergere
  25. Maria,
    Îmi cer scuze că răspund târziu.
    Am avut o zi încărcată..
    Nu știu dacă darurile contează cu adevărat, ci trăire, trăirile!!
    Cele petrecute alături de copii sunt UNICE!!
    Simți farmecul, văzând uimirea din ochii lor!!

    RăspundețiȘtergere
  26. Mirela,

    Mii de scuze pentru întârziere, am avut multe de făcut astăzi.
    Știi; eu iubesc nespus trei nopți- cea de Moș Nicolae, noaptea de Ajun și Învierea!
    Sunt o ființă a nopții!
    Ador simțirea de a trăi magia albastrului , sclipind !
    Și așteptarea!

    Mi-ai amintit de colega mea de liceu, cea mai bună prietenă, Nicoleta, cu care nu m-am văzut de la bacalaureat!
    O sun chiar acum și-i spun că tu mi-ai adus-o în gând!

    Sunt convinsă că Moșul a fost generos și iubitor!!

    RăspundețiȘtergere
  27. Zamfir de Turda,

    Da, adesea, poți dărui unui animăluț ceea ce alții nu pot dărui niciodată..
    Sănătate multă îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
  28. pregatite-au fost... cremuite de cu seara si la nani, apoi!
    M-am bucurat sa vad dimineata, ca mosul ma iubeste inca!

    La Multi Ani!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.