miercuri, 26 decembrie 2012

clipa ce vine

este, prin faptul doar că bate mai târziu, oarecum inferioară clipei antecedente. Lucian Blaga 

  În dans firesc de vorbe visându-se pe ele însele, asemenea râului care curge, când lin, când lovindu-se de maluri, fereastra mea virtuală- blogul- cum aflasem că se cheamă, împlinește astăzi cinci ani
Mult, puțin,  am risipit cu drag gânduri, speranțe, întrebări, cărări, unele către mine, altele către lume, m-am întrebat și mi-am întrebat musafirii, mereu într-o febră a căutărilor, sfidând granițe geografice și culturale, într-o călătorie între noi și dincolo de noi.
 Nimic nou, nimic vechi, sensibilități și nehotărâri, evaluări și  mărturisiri lucidități, transparențe, uimiri..
 Relaţia spaţiu- timp
 E în felul acesta
Ca şi rezolvată ar fi spus poetul.//
 Mulțúmesc tuturor celor care și-au făcut vreme să se oprească în dreptul ferestrei cu  incertitudini! un dar de la Ștef-

28 de comentarii:

  1. Si mesteacanul ce mai face? L-ai pozat si publicat vreodata?
    La multi ani blogului tau! Gina, esti primul click din fiecare zi fiindca stiu ca voi zabovi la o postare noua de-a ta. Iti multumesc. Sa fii sanatoasa si sa mai ai chef sa scrii mereu, caci de inspiratie nu duci lipsa :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Drăguț gândul tău, Elise! Mulțumesc frumos!
      Am dat fuguța și am făcut poza, special pentru tine!

      Mesteacănul? rămâne eroul preferat al dimineților mele.Am scris câte ceva despre el prin comentarii. Uite ceva și aici-
      http://incertitudini2008.blogspot.ro/2009/11/doua.html
      și, bineînțeles, prima postare-

      http://incertitudini2008.blogspot.ro/2007/12/mesteacanul.html

      Ștergere
  2. Un blog cu amprenta, cu iz de prospetime, cu idei si subiecte reale, un blog cu miros de floare albastra si dragoste.
    LA MULTI ANI !

    RăspundețiȘtergere
  3. Sarut mana, doamna Gina!
    La multi ani, dumneavoastra si La multi ani, blogului dumneavoastra!
    De cate ori intru aici la dumneavoastra pe blog, traiesc acel sentiment de siguranta si va marturisesc sincer, mi-ati deschis calea spre cunoastere si va multumesc din tot sufletul meu pentru aceasta.
    V-am adus un mic dar muzical, care mie imi place mult de tot!

    http://www.youtube.com/watch?v=rXUKKZOusFo

    Va imbratisez cu mult drag, doamna Gina si va doresc sa faceti cat mai multe postari de acum inainte, multi, multi ani, la fel de incitante ca si pana acum!
    O seara minunata va doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce copil bun și frumos ești tu, Ștef!
      Mulțumesc pentru darul tău! Sper să se bucure toți prietenii de farmecul lui!
      Să ai o seară frumoasă!

      Ștergere
  4. La multi ani, Gina! pentru tine, scrierea ta mangaietoare si familia ta!
    cuprind cu mult mult drag

    RăspundețiȘtergere
  5. La mulți ani, cu plăceri produse cititorilor asemenea celor din cei cinci ce au trecut, blogului și autoarei! Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
  6. Răspunsuri
    1. Cât mă bucur să vă aud!
      La mulți ani de gânduri bune!

      Ștergere
    2. Multumesc pentru comentariul gasit. Poate uitam prea des de copilul din noi.

      Ștergere
  7. “Într-o nu ştiu care seară,
    într-o nu ştiu care vară (de fapt era toamnă),
    Într-o lume virtuală, am întâlnit un blog cu nume “incert” şi cu un « moto » parcă desprins de pe tabloul de absolvire a liceului. M-am oprit. Am rămas.
    Mulţumesc pentru ospitalitate, alesei gazde. Felicitări pentru « cincinal » !
    Iată că mesteacănul cel alb , « copacul » de la început a devenit « arbore » !
    Să dea Domnul, ca toate să meargă bine şi mai departe.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu gene de muguri în palme de frunze,
      mesteacănul și scrie eterna-i poveste-
      primăvăratic joc în verdele firii,
      înflorit mai apoi de culorile toamnei,
      alb troienit în viscol și ger.
      Blogul, fruct aninat pe ramuri fragile,
      fereastră mereu deschisă pentru prieteni adevărați!

      Mesteacănul,
      de Serghei Esenin
      Stă bălai la geamuri
      Mesteacănul nins.
      Proaspătă pe ramuri
      Neaua l-a cuprins.

      Ciucuri moi și floare
      De argint i-a pus
      Și-a țesut ozoare
      Albe până sus.

      Tihna lângă poale
      Blând s-a așternut,
      Fulgi de aur moale
      Pâlpâie tăcut.

      Zările alene
      Dau în jur ocol
      Și argint din gene
      Scutură domol.//

      Ștergere
  8. Mulți ani înainte ție și blogului tău!
    Deși vă autointitulați INCERTITUDINI, ceea ce se găsește aici este una dintre dovezile cele mai puternice de perseverență, de seriozitate și sensibilitate în egală măsură, mostră de cultură de multe ori, înțelepciune și învățătură.
    Pentru că toate acestea sunt CERTITUDINI, mă înclin cu respect.
    Prof. dr. C. Săpoiu

    RăspundețiȘtergere
  9. Mă înclin respectuos în fața gândurilor tale!
    Mulțumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere
  10. Fie ca multi, multi ani de acum incolo sa ne impartasiti povesti la fel de minunate pe acest blog.

    Va doresc numai bine si...
    SPOR LA SCRIS!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Miiuța/drăguța!
      Mulțumesc frumos, sper să mă pot ține de cuvânt!

      Ștergere
  11. Din Incertitudini se construieste misterul iar de aceea fereastra ta cu ganduri atrage cititorul in mod special. Lucian Blaga spunea ca ''omul traieste sub orizontul misterului''. Iti doresc sa ai un an nou, plin de bucurii si impliniri, Gina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gabriela,
      Cuvântul tău, nu doar că mă bucură, mă emoționează!
      Și dacă tot a venit vorba despre inimitabilul Lucian Blaga, să recitim

      EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII
      Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
      si nu ucid
      cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
      în calea mea
      în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
      Lumina altora
      sugruma vraja nepatrunsului ascuns
      în adâncimi de întuneric,
      dar eu,
      eu cu lumina mea sporesc a lumii taina --
      ¬si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
      nu micsoreaza, ci tremuratoare
      mareste si mai tare taina noptii,
      asa îmbogatesc si eu întunecata zare
      cu largi fiori de sfânt mister
      si tot ce-i nenteles
      se schimba-n nentelesuri si mai mari
      sub ochii mei -- ¬
      caci eu iubesc
      si flori si ochi si buze si morminte. //
      La mulți ani fericiți!

      Ștergere
  12. E unul dintre poetii mei preferati, si uneori, cand am timp, ma intorc la poezie si il recitesc. Iti multumesc pentru poezia aceasta.
    ''asa îmbogatesc si eu întunecata zare
    cu largi fiori de sfânt mister
    si tot ce-i nenteles
    se schimba-n nentelesuri si mai mari
    sub ochii mei -- ¬
    caci eu iubesc
    si flori si ochi si buze si morminte. ''
    Am citit-o de multe ori, dar acum, percep alte valente. Poetul, iubitor al valorilor, intretine misterul, esenta vietii si a universului.

    RăspundețiȘtergere
  13. Da, cu vremea, orice poem se percepe altfel. Lucian Blaga este Uriaș!
    Iată două catrene speciale

    -O fată frumoasă e
    mirajul din zariște,
    aurul graiului,
    lacrima raiului.

    IX
    O fată frumoasă e
    cum ne-o arată soarele:
    pe cale veche o minune nouă,
    curcubeul ce sare din rouă.//

    RăspundețiȘtergere
  14. Mie mi-a fost draga poezia asta:

    Viori aprinse, femeile

    Viori sunt femeile,
    tremur în palme răsfrânt.
    Le slăvesc şi le cânt
    pentru sfârşitul de drum
    ce-l au pe pământ.
    Lemn moale, lemn sfânt!
    Viori sunt femeile,
    vibraţie fără cuvânt,
    viori aprinse subt arc
    în flăcări şi fum.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da!
      Poezia lui de dragoste este pe cât de subtilă, pe atât de tandră!
      Eu țin poeziile lui pe noptieră, deschid , de multe ori, la întâmplare.
      Îmi plac poemele despre sat-

      „Uite, e seară.
      Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
      ca un miros sfios de iarbă tăiată,
      ca o cădere de fum din streşini de paie,
      ca un joc de iezi pe morminte înalte.„

      Ștergere
  15. “...Urcuşul până-n pragul unui zeu
    Pe coama muntelui e greu.
    De mână şi la pas cu tine
    n-aş pierde însă niciodat-cărarea
    prin aluniş şi tufe de afine.
    Ne-am poticni din când în când,dar nu ne-am pierde.
    Pe vârfuri sacre,în albastru,ne-ar călăuzi
    Un nor pe sus,jos muşchiul verde
    Si fagii svelţi şi-nalţi,ce mai păstreză
    In chipul lor o amintire trează...”
    (Lucian Blaga : Luntrea lui Caron, -Grădişte- ed. 1990 pag 510. )

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ți se duce, dragă duce, duce
      fără voie zvonul, vestea.
      Vină n-am că-ți sunt de aur
      drumul, umbra și povestea.

      Despre tot ce e frumsețe,
      despre farmecul aurorei,
      al brândușei și al rozei,
      și al veacului, al orei,

      s-a vorbi mereu de-acuma,
      ca-n legendele apuse,
      în cuvinte care fost-au
      numai despre tine spuse..„
      Drum în lumină,Lucian Blaga, Opera Poetică, pg. 623

      Ștergere