Se afișează postările cu eticheta Cabo da Roca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cabo da Roca. Afișați toate postările

miercuri, 2 februarie 2011

un albastru (in)finit?

Alegem traiectorii diferite.
Știe cineva care este calea dreaptă?
Citeam undeva că și oamenii de știință , care studiază schimbarea globală, se contrazic.
 Unii, de pildă, cred că partea care ne-a rămas este cea mai cruntă, îngrijorător fiind faptul ca gheața topită, atunci când avea culoarea albă, adică era gheața- gheață, reflecta cam 90 la sută din căldura venită de la soare. O trimitea spre spațiul cosmic.
Acum oceanul , prin culoarea lui albastră, se comportă exact invers, absorbind cam 80 la sută din radiațiile solare. parca știam  ceva, cândva, de la fizică despre cantitatea de heliu. 
Oricum , din ce am înțeles este că ni se atrage atenția să renunțăm la a mai arde combustibili fosili, pentru că metanul eliberat are un efect de seră, mult mai puternic decât CO2.

http://incertitudini2008.blogspot.com/2010/09/cabo-da-roca.html

http://incertitudini2008.blogspot.com/2010/09/de-ce-portugalia.html

( un prilej de a vă arăta niște  locuri minunate)
p.s.să aibă , oare, toate pe lumea asta un capăt , dar și un sfârșit?

miercuri, 8 septembrie 2010

Cabo da Roca

La capătul unui drum intortocheat, printre păduri de eucalipți, tăpșane pârjolite de soare, presărate cu vegetație săracă, pietre si stânci, coborâm din autocarul lui Enrique  .
  Vântul bate puternic.
Emoția îți oprește răsuflarea. Dintr-odată , lumea capătă alte dimensiuni.
Totul este altfel.
 Tu ești altfel.
Albastrul cerului se unește cu nemărginirea mișcătoare. 
Pământul și nesfârșitul oceanului se pierd intr-o indelungă îmbrățișare. Infinitul, albastru si rece, sărută , cu brațe grele, ultima palmă de pământ.Timpul își picură  lejer clipele. In curgere blândă.
 Printre fire lungi de ierburi, garoafa atlantică se  deschide în  plete galbene.

Intr-un mic magazin de suveniruri, vânzătoare amabile îți oferă, la prețuri mai mari decât in Sintra sau in Cascais - cocoși roșii, iconițe cu Sfânta Maria, Fatima, Isus, regele, prosopele purtând inscripționat,  in roșu  sau în  albastru, duiosul nume Portugal, poșete, covorașe, fețe de masă, lucrate manual, mărgele, cărți de joc, semne de carte. Toate  cu marca Cabo da Roca.
Daca nu ai provizii de apă , găsești in restaurantul din mijlocul curtii, cu un euro bidonelul. 
Ceva mai la dreapta, într-o incăpere strâmtă, un functionar, care   nu se mai  oprește din scris , îți completează rapid hârtia care atestă că ai atins 38 , 47 grade latitudine N, 9, 30 grade longitudine W și altitudinea de 140 m.   Trebuie doar sa completezi intr-un formular numele tău si al țării de unde vii.
Luni, 30 august, puțin inainte de prânz,  în schimbul a 10 euro, am primit Certificatul cu sigiliul Primăriei din Sintra. Dovadă a strădaniei de a fi ajuns , vorba poetului portughez Luis de  Camoes, in acel loc”unde se termină pământul și începe marea.”