cu felinarul

motto:
De ce scriu? Ca să-i tulbur pe oameni, să le reamintesc că sunt oameni. Geo Bogza

Nu fac politică. 

Într-o vreme, îmi doream, nu mi-am schimbat  crezul,  mi-am pierdut doar încrederea în  cei care, jurând cu mâna pe Biblie,  promiteau că își pun viața în slujba neamului .
Au trecut anii,  mulți, atunci  deopotrivă cu mine, cu tine, astăzi   par doar figuri decupate din  cărți cu fabule.
Deunăzi, am văzut un reportaj, poate că  l-ai văzut și tu.
M-am privit în oglinda timpului..
http://incertitudini2008.blogspot.ro/2011/01/eternitati-de-o-clipa.html 

 Suntem europeni.
http://www.realitatea.net/copilarie-in-bezna-povestea-impresionanta-a-13-copii-din-comuna-brasoveana-holbav_1124977.html
p.s.Mi-am amintit un text  din Cartea de citire, cred că  era scris de de Geo Bogza- Laudă electricității- trebuie să-l caut..

Fiica norocului,

 o carte scrisă  de Isabel Allende,  nepoata  fostului președinte  chilian, SalvadorAllende.

 Bogăția  strică sufletele, complică viața și produce nefericire..
pg. 278

Așa o fi? 

cine ești tu?

  Am primit un mărțișor mai  neobișnuit.

Cum  dar din dar ..crește,  m-am gândit să-l ofer tuturor celor  pentru care a  venit primăvara!
 Dacă vrei să afli ce vârsta psihologică ai, completează în pătrățel vârsta reală. 
Pentru a trece la următoarea întrebare, apasă pe nasul figurii din dreptul răspunsului care consideri că te reprezintă.

Sigur o să ai o zi frumoasă!//
 Limpede nu vezi decât cu inima, miezul lucrurilor nu poate fi  văzut cu ochii. Micul prinț, Antoine de Saint-Exupery

p.s. și dacă tot te simți excelent, poate  povestești! 

http://www.portalroman.com/teste-psihologice/56-481357-229988.html

lozul cel mare al vieții

nu le revine  decât celor care  au cumpărat biletul din întâmplare.  Fernando Pessoa, Cartea neliniștirii, pagina 385.

Alături, poate chiar împreună, două perechi de pași, doi  mărunței, jucăuși, pantofiori ca pentru dans, speranțe și zbor,  bucurie, ce  bine-i să te întorci  acasă!
Alți pași, șovăielnici, mersul confuz, ce bun prieten, ce de nădejde   pare bastonul..
Îl știu pe bunic, sora lui  cea mică mi-a fost  colegă de școală, cum fug anii,  și pașii tot trec, își vântură vremea răsărit și amurg, nu poți afla mai mult decât vrea  clipa.
Te mulțumești cu ce ți se dă.
Suntem, vorba poetului,  doar niște insule pe oceanul  vieții.
 Între noi,  valurile .

Ne  definesc și ne separă.//
Primăvara este a noastră?

din ochi a picurat o perlă mică..

Stropit discret cu parfum de timidă primăvară, mărțișorul meu și al câtorva prietene   a venit  aseară de peste Olt, în pași  cocheți  de  Symphonic Jazz Project,  prins în șnur  de catifea romantică, marca Evergreen Band.( Craiova)
Cum la precedentul concert lipsisem, nu știam programul serii.

A fost o  foarte plăcută surpriză- întâlnirea  cu o trupă tânără, talentată,  carismatică, care vreme de două  ceasuri ne-a învăluit ușor în ritmuri celebre  de ieri,  turnate în sonorități moderne.
Formația oltenească- pian-Felix Ionescu, bas- Marian Zamfir, tobe- Marian Uță, percuție- Cristian Citu, vioara I- Simion Petrencu, vioara 2-Cătălina Gherghinescu, viola-  Nicoleta Gherghinescu, violoncel-Raluca Pesclevei  este  condusă de  carismaticul  Bogdan Uță- orchestrator saxofonist- absolvent al Liceului de muzică Marin Sorescu, cum să nu observ coincidența legată de numele Poetului sărbătorit, și mai apoi al Universității Transilvania-Brașov. 

Saxofonul pare făcut pentru el, firesc, dezinvolt, elegant fără să pară că este, melancolic și modern în același timp.

A pus într-un buchet  frumos  nouăsprezece piese celebre, purtătoare a unor la fel de sonore amprente vocal-componistice : Edith Piaf, Ella Fitgerald,Cesaria Evora, Frank Sinatra, Nat King Cole, Louis Armstrong, Julio Iglesias, Paul McCartney. 
Ne-a  păstrat într-o atmosferă de farmec  ușor nostalgic pentru   alte timpuri vocea  caldă, echilibrată, când melancolică , când  tumultuoasă, a domnișoarei Irina Pelin, grațioasă apariție într-o elegantă rochie de voal, în unduiri  cochete de jazz, rock,  cafe-concert,( uf, accentul) romanțe stilizate.
Nu s-a dansat, nici mult n-a lipsit, lumea a fost relaxată, un fel de romantică armonie   s-a țésut treptat  între orchestra oltenească și publicul,  preponderent feminin. 

 În adieri de bucurie!
La vie en rose, Strangers in the night, Summertime, Mona Lisa, Brasil, Guantanamera, Besame,Tequila, Zaraza, Oci Ciornye..

 
Tuturor celor care trec prin dreptul virtualei mele  ferestre, un mărțișor  cu atingeri  de Zaraza!

un dar de la Ștef gândul Arcadiei! darul de la Irina