marți, 8 septembrie 2009

legenda vie



Românul este un temerar.
Dacă nu-i merge bine acasă,  ia drumul strainătății.Să-și încerce norocul.Unii au învins, alții au căzut, puțini s-au mai întors.
 De îndată ce i-am auzit numele,  m-am gândit la marele Eugen Ionesco, dramaturgul absurdului.
Henri Negresco.
  La fel de uriași, atât de diferiți!
Născut în 1868,într-o suburbie a Bucureștilor, fiul unui modest hangiu țigan,  Henri Ionesco, fiul unui modest cârciumar țigan a creat cel mai vestit hotel din Nisa, devenit, în 2003, monument istoric.
Cânta la vioară, Ca mai toți din neamul său, cânta la vioară,  era ambițios și pricepea fără efort multe graiuri.
L-a atras Parisul, pentru ca voia să se perfecționeze ca violonist. Avea 15 ani.
Fusese, mai întâi învățacelul omului de afaceri, cofetarul Capșa, proprietarul celebrei cafenele, unde se aduna spuma  Micului  Paris de odinioară.

În toate poveștile de succes, norocul se vede cam după 10 ani.
Era la Monte Carlo. Lucra în hoteluri și chiar în cazinou. Mai apoi devine directorul hotelului” Londra”, după ce fusese administrator.Cei 15 ani de acasă și următorii 10 l-au ajutat să devină un tip plăcut clientelei elitiste europene și americane, care, înainte de Primul Război Mondial, își risipea plictiseala  prin hoteluri ultraelegante.

Norocul il primeste cu bratele deschise.Se stabileste la Monaco , ca director al restaurantulti ‚Helder”, avand clienti, ai jocurilor de noroc, mari oameni de afaceri ca Rockfeller si Isaac Merrit Singer, regi si printi.
In acea vreme, in Nisa, Casinoul se reconstruia, sub conducerea arhitectului Eduard Jean Niermans. Romanul obtine postul de director general.Atrage ca un magnet lumea buna a timpului, pentru ca stie sa se poarte. Ajunge un prosper om de afaceri, iar ideea arhitectului, de a inalta un palat maret, devine realitate.Finantarea a fost asigurata de mari oameni de afaceri ai timpului.Piatra de temelie a fost pusa in 1910, iar inaugurarea s-a petrecut in 1913.In acelasi timp, romanul a cumparat multe alte hoteluri.


Hotelul Negresco’ este pentru Nisa ceea ce înseamnă Turnul Eiffel pentru Paris: un simbol, o bijuterie.
Ceea ce-i conferă originalitate este că a fost ridicat de o persoană fără sânge albastru.
Multe și frumoase povești de dragoste s-au țesut în elegantele lui încăperi: Rommy Schneider și Alain Delon și-au trăit acolo idila, Jackie si John Kennedy veneau de 3 ori pe an.
Acum o noapte într-una din camere costă 385 euro.

Sâmbătă, 29 august 2009, splendidă zi- o vizită de neuitat la Monaco, unde, nu  prea de mult  își trăia tumultuoasa viață de prințesă  americanca   Grase  Kelly, ca prințesî,prințesa  Soarele își rostogolea discul  incandescent printre  frunzele chiparoșilor.După o vizită de neuitat  la Monaco și o baie târzie în Mediterana, ne plimbam pe aleea centrală a Nisei. l-am zarit in toata splendoarea asfintitului.
Promenade des Anglais strălucea  ca un basm. Desi purtam rochii de plajă peste costumele de baie, ne-am incercat norocul.Am fost lasate sa intram.Au fost momente ce nu se pot povesti. Priveam uimite, fara sa scoatem o vorba.Deasupra nostra isi raspandea bogatia de lumina lustra de Baccarat, despre care stiam ca numara 17000 de cristale si are 5 metri inaltime.Se zice ca ar fi fost destinata tarului Nicolae al II-lea.
Ne-am cufundat picioarele in covoarele scumpe, am mangaiat cu privirea mobilierul rar, picturile si sculpturile, purtand semnaturi celebre, am admirat obiectele de arta franceza, veche si moderna, intimidate de preturile articolelor de imbracamine,expuse in vitrine.
In budoarul Napolen, am uitat , pentru cateva clipe , cine suntem si de unde venim.Am facut fotografii, identificandu-ne in gand cu personaje celebre, carora le fusesera rezervate candva incaperile prin care ne purtam pasii.

In 1914, dupa plecarea lui Henri Ionesco pe front, palatul a fost transformat in spital.Franta era pe jumatate ocupata.Lumea buna a fugit.
Cand s-a intors din razboi,romanul era ruinat. La 52 de ani, bolnav de cancer, a murit.

Astazi, hotelul si-a recucerit gloria de odinioara .Jeanne Augier, o vaduva, acum in varsta de 86 de ani, fara urmasi, si-a dedicat intreaga viata si avere pentru a impiedica distrugerea ultimului hotel independent de pe Coasta de Azur.
Cei 260 de angajati care se ocupa de ingrijirea hotelului vor fi pastrati. Hotelui nu va fi instrainat. Isi va pastra spiritul specific"Negresco trebuie sa serveasca la alinarea suferintei oamenilor si animalelor” a spus batrana patroana. Va fi donat unei asociatii frantuzesti de caritate.//
Sprijinindu-și  gândurile de regină  a nopții în cotul ei aurit, luna își despletea raze lungi, albe peste ziduri, pietre, copaci.
Mănunchiuri poleite se odihneau pe numele franțuzesc al românului, suspendat la înălțimi princiare.
p.s. imi cer scuze pentru calitatea fotografiilor- emotiile sunt de vina..

20 de comentarii:

  1. Am fost la Nisa, dar am admirat pe afară hotelul Negresco. Nu ştiam că e voie şi în el. Mulţumesc frumos pentru iluminare. :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Gina!!!
    iti multumesc tare mult. ma plimb prin Nice, pe Promenade si intru in Negresco la o cafea, acolo la carusel si dupa, dupa Galeria. si aerul distins si libertatea.

    ah!!!
    multumesc

    azi e 09.09.09
    :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca o sa incep sa te invidiez pentru locurile minunate pe care le-ai vazut.
    Dar mai bine, lasa. Nu te mai invidiez, ci mai bine imi propun sa ajung si eu acolo intr-o buna zi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nelinistitu', noi am fost niste privilegiate. S-a intamplat! Si bine a fost!
    O zi frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna dimineata, Elite!
    Da, am avut una dintre cele mai frumoase vacante. Pentru asta, ii multumesc fiului meu, Alex, care totdeauna stie ce si-ar dori mama lui.

    RăspundețiȘtergere
  6. Angela, chiar la tine m-am gandit, in timp ce cautam fotografiile. Mie imi place sa fac poze, atata doar ca nu ma documentez. Le cam fac la intamplare. Cand este sa rogi pe cineva, toata lumea se grabeste.
    Stii ceva? Imi plac noptile mai mult decat zilele- ma refer la plimbari. Cele trei nopti de plimbare pe Promenade des Anglais au fost absolut superbe. Mi-as dori sa mai ajun vreodata pe acolo.
    Sa ascult vuietul usor al marii si sa ma bucur de bogatia luminii revarsandu-se peste inaltimi...

    RăspundețiȘtergere
  7. Geocer, asa este. Trebuie sa-ti doresti intens . Sigur se va intampla!
    O zi frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga mea dragă,
    am aşteptat cu sufletul la gură această postare, eram nerăbdătoare să aflu povestea vacanţei tale.

    Fotografiile sunt sublime, se simt emoţiile ce te-au cuprins în momentul click-ului pe declanşator.

    O poveste de vacanţă memorabilă, spun asta fără să folosesc cuvinte mari.

    Te îmbrăţişez cu toată dragostea şi îţi urez de milioane de ori, BINE AI VENIT!

    MI-A FOST TARE DOR DE TINE, DRAGA MEA DRAGĂ!

    RăspundețiȘtergere
  9. Fara pic de ipocrizie, draga Geanina, spun acelasi lucru.Am avut momente cand m-am gandit la povestea voastra de iubire. Sa nu te superi, nu prea te vad singura.Asa ca , vorbind despre tine, folosesc pluralul!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Interesante nformatii. Si pozele deosebite.

    RăspundețiȘtergere
  11. Gina
    revin
    si ma tot uit.
    :)
    da, noaptea pe mal
    sau pe pietre cu gandul la Corsica. :)
    ce dor mi-e

    RăspundețiȘtergere
  12. Sa stii ca si eu m-am tot uitat astazi la poze, Angela..gandul mi-a ramas acolo..

    RăspundețiȘtergere
  13. ma bucur pt tie, Gina!


    z--------------------------

    faraleagatura cu cele de mai sus, desigur, voi incerca sa iitt scriu ca sa nu mau auiti de tot :)

    acum ma retrag incetisor

    RăspundețiȘtergere
  14. Anamaria, ascund vorbele. Pastrez gandurile.
    Sanatate iti doresc,Multa! Din tot sufletul!

    RăspundețiȘtergere
  15. Gina,
    Eu nu pot sa spun decat ca ma bucur ca pot parcurge multumita pozelor si descrierilor tale acest traseu minunat.
    Mi-a placut mult "Luna isi despletea raze lungi , albe" .

    RăspundețiȘtergere
  16. Anielle, iar eu sunt bucuroasa , daca pot sa-ti ofer momente placute.
    Da, era o seara superba. Acolo , luna este , parca, in cuibul ei. De undeva se despleteste pentru somnul usor..

    RăspundețiȘtergere
  17. Cred ca numai eu n-am fost pe nicaieri in lumea asta mare.Chiar daca as avea ocazia,acum e prea tarziu...as refuza.
    Asta nu inseamna ca nu voi calatori altundeva.Am cateva planuri si sper ca le voi realiza intro buna zi.
    iti multumesc pentru descrierea acestor locuri si povesti cu un farmec aparte,mai ales ca e vorba si de romani.
    de ce oare au plecat si inca pleaca romanii de acasa?de ce oare nu sunt apreciati ,pot sa spun ca sunt,au fost alungati?
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  18. Gabita, este minunata lumea- cea indepartata. Si cea apropiata.
    De ce sa refuzi sa-i vezi minunile?
    Daca ti-ai propus sa faci niste calatorii, nu renunta!
    Respecta-ti angajamentul fata de tine!!
    Cu ce ramanem de pe lumea asta?
    Cu ceea ce am adunat in suflet!! Asa cred.
    O zi frumoasa iti doresc!!

    RăspundețiȘtergere