' de veghe in lanul de secara'

Stii cum e?- nu vreau sa folosesc’ a fost’, pur si simplu , simt ca asa trebuie sa fie; ca si cum, te visezi copil, stii ca visezi, dar tii ochii inchisi, sperand ca mirajul poate continua. Asa am vazut eu cartea asta, si, mai ales, scena finala, in care el, eroul , Holden Caulfield, intelege ce i se intampla cu adevarat. Ca este bolnav. Si ca trebuie sa se trateze. Abia dupa aceea poate s-o ia de la capat. De ce face asta ? Ce il determina sa-si schimbe planurile nebunesti? Dragostea. Pentru surioara lui, Phoebe. Din dragostea ei , pentru el, fratele mai mare, neiubit de altii. Cine este el? Un adolescent american, bizar, lipsit de dragostea parintilor- niste egoisti mult prea ocupati de ei insisi, de cariera si de bogatia lor- neluat in seama de colegi, decat cand le place cate o haina de-ale lui, inadaptabil ,intimidat de fete, speriat de masculii ciudati, expediat fara succes , ca un geamantan pe care sunt lipite etichete scumpe , in cateva scoli severe, care” modeleaza baietii in tineri barbati, impliniti si cu judecata limpede”( "asta pentru fraierii care-i asculta”).Nu stiu cum vor fi fost traducerile anterioare , ca, hai sa fim seriosi, o carte straina, oricat de bine ar fi scrisa, traducerea ei este, la fel de importanta, ca si originalul. Traducerea lui Cristian Ionescu- nu stiu cine este dumnealui- a reusit sa ‚ prinda’ tot vocabularul asta teribilist, in care se exprima adolescentii de pretutindeni, in paranteza fie spus, imi place de mor, pentru ca te duce in zona aceea in care scriitorul nu este cineva , la care nici nu indraznesti sa te uiti, este si el un om , ca toti oamenii, cu bucurii, necazuri, tentatii, care nu se spun in gura mare. Ma intorc la roman, la scena care mi-a placut cel mai mult- tanarul, exmatriculat de la treia scoala , pentru ca a promovat doar examenul de engleza, constient ca nu rost sa astepte vacanta, porneste, mult mai devreme de ziua anuntata acasa, asa, fara tinta. Dupa multe si ciudate experiente, ajuns in apropierea casei, intra prin efractie - pentru ca vrea s-o vada pe surioara lui. De fapt, se cauta pe sine. Isi cauta copilaria, legaturile cu casa, cu familia, chiar cu fratele mort prea tanar. Din acest moment viata lui chiar scapa de sub control. Paradoxal, se aduna, tocmai cand totul parea pierdut. Daca vreti, pot sa va povestec romanul cu lux de amanunte. Nici nu exista , ai putea crede, ceva extraordinar, un conflict care sa-ti taie rasuflarea. Cateva zile, in care se insira experiente, vieti, constatari, povesti, ironii, amintiri, cele mai multe triste, toate voit intamplatoare. Nu! Nu trebuie sa v-o povestesc. Cititi-o! Merita! As fi putut povesti ' Supleantul’, despre care multi spun ca este extraordinara, este treaba lor, eu vorbesc de carticica asta de 277 de pagini. Daca sunteti parinti, va veti iubi mai mult copiii, va veti intelege greselile, daca vreti sa aveti copii, veti afla cate trebuie sa stii si sa intelegi de la copii. Daca sunteti niste cititori, pur si simplu, va veti simti niste copii , napaditi de nelinistile adolescentei. Fiecare dintre noi , chiar daca nu stie, are un lan de secara in suflet. In care a prins, in joaca,intr-o vara, un alt copil.