marți, 12 ianuarie 2010

relativ. aplicat

Sufera. De cativa ani. Nu din dragoste- o cred pe cuvant. De boli.Si-a facut tot felul de analize. Au lamurit-o copiii- amandoi sunt in Spania, fata lenjereasa, baiatul sofer. Un cos de cutiute.O palarie de bani, cum zice ea.. O mie de inghitituri. De la o vreme, se simte rau. Din ce in ce mai rau. Sora ei a dus-o la Bucuresti. Nimeni n-a luat in seama hartiile cu stampile , de forme si marimi diferite, pe care sunt trecute rezultatele analizelor. Cat despre medicamente..arunca-le, doamna, le inghiti, pe riscul dumitale. Alte zile. Alte analize. Alti bani. Alte sperante. Totul este relativ, spune un tanar..
Am o problema. Juridica. Judiciara. Tot aia, ai fi tentat sa crezi.Simpla. Iesire din indiviziune. Asa credeam si eu. In urma cu doi ani si jumatate. Floare la ureche, asa speram sa fie- am niste emotii pentru urmatoarea sedinta, de nu va spun.. Nu glumesc, ca nu am motive. Ce inseamna o sedinta? Astepti 4-5 ore pana vin cei doi avocati, adica ai partilor adverse( de cele mai multe ori, desi nu -ti vine sa crezi, se cunosc foarte bine, indiferent din ce orase sunt.-traiasca internetul! ) citesc dosarul si cate altele, te striga, sobru, doamna grefiera- esti un numar, intre altele- te apuca spaima, mai ales la primele audieri, ca dupa aceea te obisnuiesti, se spun cateva vorbe si se da alt termen. Peste 3 , 4 ,5 saptamani. Asta depinde de mai multi factori. Am fost reprezentata- pana acum -de 3(trei) avocati, a nu se crede ca sunt vreo scorpie, dar asa a fost sa fie..nu mai povestesc , ca deja , mie insami mi se pare ca joc intr-o telenovela . Fiecare i-a reprosat anterioarei( doua sunt doamne) ca n-au formulat corect capatul de cerere. Adica hartia initiala . Ca , intre timp, s-au schimbat locurile- reclamantul, adica subsemnata , a devenit recurent, nu mai intru in detalii, ca ma apuca , din nou, emotiile. O prima concluzie ar fi ca data trecuta eram cam ca la inceput. Asta insemnand octombrie 2007.Daca eram inspirata si ma inscriam la drept intre timp , la sedinta urmatoare ma puteam reprezenta singura. Toate sunt relative, asa-i?
p.s. gradul superlativ relativ este de doua feluri: de superioritate . Si de inferioritate.

32 de comentarii:

  1. Gina in RO e mai relativa relativitatea ca în alte parti.

    Iti tin pumnii...

    RăspundețiȘtergere
  2. Manon, asta e. Iti multumesc pentru solidaritate!
    Ma straduiesc sa-mi fie bine!
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  3. Zic si eu, ca o incurajare: poate va mai consolati vazand cum este descris sistemul de catre SNAKE (este pe blogroll-ul meu)

    RăspundețiȘtergere
  4. pot doar sa-ti recomand sa vb cu nevasta-mea pt nelamuriri

    RăspundețiȘtergere
  5. Ehe, problemele astea nu se mai termină niciodată. Cred şi eu că ar fi fost ideal să fim cu toţii şi doctori şi avocaţi... Ne rezolvam singuri anumite probleme...

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte trista aceasta intamplare, sper sa se rezolve in cele din urma.Indiferent daca pierzi sau castigi, ai pierdut deja mult prea mult timp si ai castigat...o experienta de care poate nu aveai nevoie si prin care nu doresc nimanui sa treaca.Mult succes si sa se rezolve dupa dreptate.

    RăspundețiȘtergere
  7. Iti recomand si eu sa citesti blogul lui Snake, care e prietena mea virtuala si am invatat extrem de multe si de interesante lucruri despre justitia din Romania, care, de fapt...nu exista.
    In toata viata mea am fost parte vatamata intr-un singur proces si am pasit si eu cu emotii, asa cum relatezi tu, intr-o sala de judecata si am fost profund dezamagita. Judecatorul s-a purtat foarte urat,ca si cum eu as fi fost infractoarea , m-a ironizat, a fost infatuat. M-am reprezentat singura, deoarece avocatii pe care-i angajezi trec de partea cealalta, daca are mai multi bani.Desi trebuia sa intru a opta, conform tabelului de pe usa de sedinta, totusi judecatorul m-a lasat ultima. Am asteptat sentinta ( se spune ca se pronunta in sedinta publica), dar, mirare!!! judecatorul n-a mai venit.
    Am plecat linistita acasa, asteptand sa primesc, prin posta, hotararea luata de catre judecator. Cand am citit, am ramas fara cuvinte. Bineinteles c-am pierdut procesul, dar si termenul pentru recurs, deoarece se calculeaza termenul de la data pronuntarii sentintei in sedinta publica, lucru pe care nu l-am stiut.
    E o intreaga telenovela, iti voi povesti cu alta ocazie.
    Iti doresc mult succes, dar eu am citit destul de mult in acest domeniu, fiind nevoita si nu am incredere in acest sistem. Mai mult, politistii, procurorii si judecatorii sunt mana-n mana.
    Eu ii las in nimicnicia lor, caci, asa cum spune Blaga ” cu penele altuia te poti impodobi, dar nu poti zbura”
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  8. Gina,nu stiu cum este si nici n-as vrea sa stiu vreodata.
    Iti doresc succes si sa se termine cu bine!

    RăspundețiȘtergere
  9. @Daurel, multumesc! Chiar asta voi face. O spuneti dragut. Nu pentru consolare am sa citesc. Vreau sa stiu1( fac si eu pe curajoasa acum; pana saptamana viitoare , nu se stie, ca , vorba tanarului de care ziceam, toate sunt relative.
    Multumesc mult!

    RăspundețiȘtergere
  10. Trexel, multumesc. Spune-mi ce si cum.
    Ma si rusinez, ca zici de nelamuriri..la cate s-au adunat, iti dai seama, ca mi-ar trebui sa umplu un caiet.
    Multumesc mult!

    RăspundețiȘtergere
  11. Cris, este tare de tot!
    Cand era prin clasa a VI_a , fiul meu cel mic, dupa ce il ajutam cand avea nevioe la vreun obiect, dar mai ales la specialitatea mea, m-a intrebat" mami, de ce nu te-ai maritat cu un profesor de fizica?"
    Ar fi ideal sa avem in casa cate un specialist din toate. Nu ne-ar mai durea capu'.
    O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  12. Maria, au fost zile, cand, cu toate ca ploua sau a nins din belsug, n-am mai putut fi trista. Dtii cum e- te apuca si rasul, si plansul,pe rand, cu sau fara pauze, treci peste toate..
    Acum daca tot am invatat ca toate sunt relative. o sa vad lucrurile altfel.
    Deocamdata..
    Multumesc mult!

    RăspundețiȘtergere
  13. Mira-Maria,
    Aflu de la tine ca nu sunt singura care isi reproseaza o anume credulitate infantila in probleme esentiale, sociale/
    Chiar am crezut ca , daca eu imi fac datoria, il respect pe cel care mi se adreseaza sau caruia ma adresez, asa este peste tot.
    Apoi am mai crezut ca a -ti achita cu seriozitate orice taxa, datorie etc. presupune sa ti se raspunda in aceiasi termeni.
    Am pierdut in pactul asta cu mine insami.
    Am intrat intr-un joc de la care nu asteptam mare lucru. Este vorba , mai mult, de respectul fata de parinti, carora, din cauza lipsei de experienta , le-am tulburat linistea pe care eram datoare sa le-o asigur.
    Iti multumesc pentru tot!
    O zi buna, iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  14. Gabi, suna bine ce-mi spui!
    Am inceput sa gandesc in proverbe si cimilituri, asa ca- 'om trai si vom vedea!

    RăspundețiȘtergere
  15. Ce de referiri la 'tanarul' de mine :D!

    Sper sa-ti rezolvi toate problemele, cat despre justitia din Romania ...cum zicea cineva mai sus - ea nu exista sau daca exista exista doar pentru unii dintre noi ....

    Spor in toate si multa bafta!

    RăspundețiȘtergere
  16. „Pune mâna pe o sobă fierbinte un minut şi ţi se va părea o oră. Stai cu o fată frumoasă o oră şi ţi se va părea un minut. Asta este relativitatea.”

    -Einstein-

    RăspundețiȘtergere
  17. iti doresc ca totul sa se termine cu bine!
    Doamne-ajuta!

    RăspundețiȘtergere
  18. Auzi, Tivadar Emanuel, pai daca nici la 23 de ani nu esti tanar, cand vrei sa fii?
    p.s. la varsta pe care o ai, eram mamica de un an, terminasem facultatea , faceam naveta la 50 de km. de casa.
    Si aveam un director care-mi manca zilele.( am scris despre anii aia. )

    RăspundețiȘtergere
  19. Orianda, imi este mai bine, de cand am recunoscut ca nu-mi este bine.
    p.s. am inceput sa invat cate ceva din teoria relativitatii.

    RăspundețiȘtergere
  20. Ei sigur ca-s tanar! :-) Si tanar voi fi mereu - un copil voi fi mereu - precum imi place mie sa zic!
    Eu nu-s tatic inca :D.....nici nu ma gandesc deocamdata la asa ceva :D......desi uneori parca asa simt nevoia unei familii - cu copii, cu neveste .....pardon nevasta .... pluralul e din cauza copiilor care e tot la plural :)))))) - o simpla greseala :)))! Numai de bine!

    RăspundețiȘtergere
  21. Vad ca "relativitate" este cuvantul de ordine pe la tine, draga Gina, de vreo doua zile incoace! :-)
    In orice caz, iti tin pumnii ca problema ta juridica sa se concretizeze intr-o directie, cat mai curand!
    "Sfada" avocatelor tale imi aduce in minte un banc pe care vreau sa ti-l spun, chiar daca nu e tocmai complet, caci n-am darul de a le retine pt multa vreme.
    In fine... iata bancul: un batran avocat, pe moarte, isi cheama fiul sa-i spuna ce si cum pe ultima suta de metri. Fiul, in speranta de a-i face o bucurie acum, la final, ii zice:
    - Stii, tata, cazul acela al tau pe care il tot porti prin tribunale de 30 de ani si nu ai reusit sa-l rezolvi? Ei bine, l-am incheiat eu!
    - Idiotule! ii raspunde tatal. Tu din ce crezi ca te-am tinut la facultate si ti-am platit studiile atatia ani?!...

    Cam asa cu relativitatea: depinde din ce unghi privesti lucrurile. Si de privitor! ;-)

    RăspundețiȘtergere
  22. Roxana - imi placi! ;-)) Totul e relativ...

    RăspundețiȘtergere
  23. Si inca ceva ...bancul reflecta realitatea!

    RăspundețiȘtergere
  24. Tivadar Emanuel, vad ca la capitolul viata in doi ai niste principii speciale. Adica , sa inteleg, cati copii atatea sotii( virgulita pentru' t', nu pentru 's'.
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  25. Ruxi, bancul tau este , de fapt, o relatare a unei practici.
    Noi facem haz de necaz- cand ne este greu, cautam un mod de a ne face viata suportabila.
    'Bancul' tau ma pune in fata realitatii cu care ma confrunt. Ca sa nu plang, l-am gustat. Cu placere!
    o seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  26. poate mai mult ciudate, fanteziste :))) sau sunt eu doar mai glumet din fire! De altfel ador persoanele care stiu de gluma, care raspund la ea!
    O noapte speciala!

    RăspundețiȘtergere
  27. Tivadar Emanuel, chiar ca esti glumet! Este o modalitate de a face viata mai frumoasa!

    O sa-ti fie bine!

    RăspundețiȘtergere
  28. Dincolo de haz (de necaz sau nu) din pacate da, bancul reflecta realitatea. Cea autohtona, caci de restul nu ma pot pronunta, nefiind in cunostinta de cauza... Iar realitatea asta nu se regaseste numai in domeniul juridic, ci si in altele. Cred ca invatamantul ti-este cel mai familiar si poti spune mai multe decat mine in acest sens...

    Cu bancul speram numai sa-ti descretesc un pic fruntea, ce ti-o ghiceam mult incordata sub noianul de ganduri si griji la adresa urmatoarei infatisari la tribunal!

    RăspundețiȘtergere
  29. Cam asa este, Ruxi, chestiunea este ca si povestea bancului tau are in ea ceva din povestea mea. Nu pe o durata atat de mare. Dar, ca tema , este valabila.
    Acum, despre 'eveniment ' in sine- ingandurata, da, s-ar putea spune si asa; este, mai degraba, ceva de care puteam fi scutita, daca, in urma cu multi ani, as fi facut lucrurile asa cum simteam eu, nu cum au vrut altii. Vezi, chestie de optiune, de reactii, atitudine, impuls..
    O zi luminoasa!

    RăspundețiȘtergere
  30. Lumea in intregul ei e relativa asa ca...totul este relativ.

    Ce paradox sa traim intr-o incertitudine :((

    PS: Sunt Snake in forma delicata Shanti :)) Multumesc prietenilor virtuali care au lasat pe pagina ta cuvinte atat de frumoase despre mine (Mira Maria si Daurel). Iti multumesc pentru vizita si urari. Ti-am raspuns la mine pe blog. Aici te voi ... urmari :))

    RăspundețiȘtergere
  31. @Shanti, multumesc mult !
    Ai niste prieteni care te merita!

    Despre incertitudine- cam asa vad lucrurile, nu de astazi. De ceva timp.
    Iti multumesc, ca-ti faci timp pentru..incertitudinile mele!
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.