vineri, 29 ianuarie 2010

hobby

Obosite de povara iernii, stresinile torc din fuioare lungi, in lacrimi, suvoaie de ganduri. Plang poetii. In catrene. In vers alb. Neintelesi. Si singuri. Isi plang (ne)fericirea indragostitii. Cu si fara lacrimi. Cel mai mult (se) plang fetele. Si baietii plang. Cateodata . Chiar si cei destepti. Din alte motive . Plang mai- marii zilei. Pe sticla. in direct. Da bine. Par sentimentali. Si implicati. Amaratii au uitat sa planga. Nu au lacrimi. S-au uscat. Nici timp.. pentru ca zboara. Ei mor. Nu-i plange nimeni. Lacrimile costa. E criza. Totala.
Publicat de la

14 comentarii:

  1. Cristian Lisandru29 ianuarie 2010 la 14:56

    Am selectat un pasaj infernal de trist. Dar frumos.

    "Amaratii au uitat sa planga. Nu au lacrimi. S-au uscat. Nici timp.. pentru ca zboara. Ei mor. Nu-i plange nimeni. Lacrimile costa. E criza. Totala"...

    Criza afectează până şi lacrimile, aşa este...

    RăspundețiȘtergere
  2. https://incertitudini2008.blogspot.com29 ianuarie 2010 la 15:57

    Tacerea pare a fi plansetul durerii impietrite..

    RăspundețiȘtergere
  3. daurel29 ianuarie 2010 la 21:48

    1. eu nu ma plang; 2. s-a dovedit ca nu ma plang; asadar :sunt amarat, nu-s sentimental, sunt zgarcit...Q.E.D.

    RăspundețiȘtergere
  4. https://incertitudini2008.blogspot.com29 ianuarie 2010 la 22:09

    @ Daurel, era vorba de plans. Citindu-va, am ras. Cu lacrimi; datorita( nu din cauza) demonstratiei!

    RăspundețiȘtergere
  5. angi29 ianuarie 2010 la 23:07

    Cei drept,mai-marii zilei plang doar pe sticla,dar noi,amaratii,stim ca sunt lacrimi trucate....

    RăspundețiȘtergere
  6. TreXeL29 ianuarie 2010 la 23:25

    naspa. io abia am venit din vacanta. totul superb. munte, zapada, veselie.
    unde vedeti voi lacrimi?

    RăspundețiȘtergere
  7. https://incertitudini2008.blogspot.com29 ianuarie 2010 la 23:25

    Angi, poate ca tocmai de asta sunt si lacrimi de crocodil...
    O noapte calda!!!

    RăspundețiȘtergere
  8. https://incertitudini2008.blogspot.com29 ianuarie 2010 la 23:41

    Vezi, tu, Trexel, nu putem fi toti, odata, in acelasi loc...

    RăspundețiȘtergere
  9. Tivadar Emanuel30 ianuarie 2010 la 02:06

    de unde atata plans? ca tocmai a venit week-end-ul! :-)

    RăspundețiȘtergere
  10. pescarusul argintiu30 ianuarie 2010 la 08:03

    Sa existe pericolul disparitiei lacrimilor de bucurie?
    Sa nu permitem crizei si catalizatorilor ei sa smulga umanul din noi!
    Gina, dincolo de tristetile ce ne impresoara, ne asteapta rabdatoare si optimista "Oda bucuriei", scrisa de Friedrich Schiller, pe muzica de Ludwig van Beethoven în a patra mişcare a Simfoniei a 9-a, pentru patru voci solo, cor şi orchestră. Interpretarea muzicală a lui Beethoven a devenit, fără text, Imnul Uniunii Europene.
    Imi voi face timp sa o reascult!
    O zi senina, proaspata si melodioasa!

    RăspundețiȘtergere
  11. https://incertitudini2008.blogspot.com30 ianuarie 2010 la 10:07

    Emanuel, fericitule!
    Te voi premia, pentru starea ta de bine!

    RăspundețiȘtergere
  12. Anonim30 ianuarie 2010 la 13:08

    O iarna trista ca si altadata.Poate mai trista acum.
    http://www.youtube.com/watch?v=NW8dua3GnEA

    RăspundețiȘtergere
  13. https://incertitudini2008.blogspot.com30 ianuarie 2010 la 14:18

    Gabi, tristetea este contagioasa.
    Multumesc pentru dar .Si pentru sugestie! O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  14. https://incertitudini2008.blogspot.com30 ianuarie 2010 la 14:20

    Pescarus!, Frumos zici!
    Chiar ca ne putem umple sufletele!
    Uite, stii ceva?
    Chiar cred ca noaptea a fost un un sfetnic bun!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)