Vezi tu cum este lumea asta croită? Nimic nu seamănă cu nimic. Nimic.
Să fie astăzi
ziua cea mare?
M-am trezit cu întrebarea în minte. Am dat fuga în bibliotecă .
am ales la întâmplare.
Întâmplare , zic?
O fi așa.. până nici numărul paginii nu mi se pare
întâmplător-44.//
Întrebat dacă ar dori să scrie un tratat despre SINCERITATE, MONAHUL DE LA ROHIA, NICOLAE STEINHARDT, răspunde:
Nu sinceritatea
este esențialul, cum crede Gide, ci buna
purtare, morala, chiar de cere un efort.
Sinceritatea nu e o scuză.
În artă nu e ca în morală: acolo
sinceritatea este esențială. Altfel e lozincărie și kitsch.
Totul se
complică din cauza intervenției masive, pustiitoare a
minciunii.Oare nu vedeți că trăim în
minciună până la gât, până la marginea
buzei? Că ne-a invadat, ne-a cotropit?
Că oxigenul, carbonul și
hidrogenul au fost înlocuite de
minciună?
Astăzi o să merg la vot.
Nu știu prea bine ce aștept după.
Nu știu prea bine ce aștept după.
tu ce zici?
astept ceea ce cred; problema este ca fiecare vrea ceva, e posibil ca dorinta mea sa nu concorde cu a celorlalti...
RăspundețiȘtergerestim ca suntem inconjurati de minciuna dar avem mereu licarul de speranta!
Că avem așteptări diferite de la viață este clar, doar suntem diferiți.
ȘtergereMă gândeam așa, dacă ar mai dispărea unele incertitudini..
Pai daca ar mai disparea unele incertitudini, acest blog cum s-ar mai numi? :p Am fost si eu la vot si stiu ce-as vrea sa se intample dupa, ramane de vazut daca se va putea concretiza. Cert e ca am votat pentru schimbare, nu pentru continuitate.
ȘtergereDragă Crenguța, pe aici, schimbarea înseamnă un fel de continuitate.
ȘtergereGrea dilemă.
Mă bucur ,SINCER, pentru speranțele tale!
Aceeasi Marie, cu alta palarie:). Salutari din Brasov!
ȘtergereRobert,
ȘtergereSă completez cu un citat din Caragiale- curat/murdar?
Am ramas cu sperantele. Ele mor ultimele, cel putin asa se spune.
ȘtergereSimt un fel de tristețe în vorbele tale, Crenguța.
ȘtergereTreci peste ea, speră!!
Din tot sufletul, îți doresc noroc!
Buna dimineata, doamna Gina.
RăspundețiȘtergereSi eu am sa merg la vot. Asteptari dupa vot, nu mai am, fie ce-o fi.
Ma gandeam zilele astea, ca nu mai vreau schimbare de niciun fel, pentru ca schimbarea de cele mai multe ori aduce dupa ea dezechilibru, insa, vreau stabilitate, sa am o baza de pornire.
Eu va doresc o duminica minunata, doamna Gina! :)
Uff, Ștef, cât mă dezarmează acest „ fie ce-o fi„,l-aș exclude.
ȘtergereSigur că ai nevoie de stabilitate, cred că mai ales noi, femeile, cerem asta de la viața. Chestia este că stabilitatea rezultă din suma a mult prea mulți factori.
O să spun ceea ce voiam să-i spun Codruței- am și mai multe incertitudini acum.
Sa speram ca lucrurile vor fi mai bune dupa...
RăspundețiȘtergereVera,
ȘtergereTu ne ești alături! Nici nu știi cât mă emoționează gestul oricui , aflat departe, căruia nu-i este indiferent ce se întâmplă aici.
Astazi am fost la vot și am votat aiurea, adică așa cum îmi cerea conștiința. Votul meu a fost minoritar, deci nu va conta nici în matematica electorală, nici în „algoritmul” politic de după. Cam așa arată un exercițiu de sinceritate. Nu este simplu să fii atât de sincer încât să recunoști că ai făcut ceva aiurea în viață.
RăspundețiȘtergereDacă o să vă spun că am votat mai complicat decât aș fi vrut, mi-aș dori să mă credeți. Matematic, votul meu va fi dificil de luat în calcul. Personal, el îmi reprezintă starea.
ȘtergereN-am votat niciodată negativ, asta este clar.
Fiindcă tot discutăm despre vot ca act de sinceritate personală și socială, o să vă spun ceva: la primul tur al alegerilor prezidențiale trecute, am votat un tânăr- vreau schimbare, mi-am spus. Schimbare totală.
I-am povestit fiului celui mare.
Mi-a sugerat să aflu- pe net este simplu- câți ani are respectiva mea speranță în câmpul muncii.
La peste 30 de ani de viață, nu muncise mai nimic. Apoi, se voia primar într-un sector bucureștean.
N-a ieșit cum și-a dorit!
Cam așa ar fi cu sinceritatea noastră.
Dar a celor care vor să „ iasă în cărți„, grație exercițiului nostru cetățenesc? la un fel
La mine, în Sectorul 6, am avut un astfel de candidat, de profesiune primar. Cel puțin așa scria pe panoul lui: „alegeți un profesionist”. Din poză, părea tânăr... Nu a primit votul meu, bineînțeles.
ȘtergerePostările și comentariile dumneavoastră, alături de pseudonimul Incertitudini, mă îndeamnă să vă destăinui un proiect al meu, ceva mai amplu, de regândire a condiției umane prin prisma nevoii naturale a oamenilor de certitudini .
În acest context, cei ce încearcă să își modeleze viitorul, să îl facă mai previzibil și controlabil prin minciună, au un comportament minor și ineficient pe termen mai lung. Adică, ei vor fi întotdeauna perdanți. Nu atât pentru că minciunile lor vor fi, într-un sfârșit, devoalate, ci pentru că, prin minciună, se vor cantona într-o zonă socială imperfectă și nesatisfăcătoare a vieții sociale. Adică, vor fi niște nefericiți pereni.
Deasupra lor se situează cei ce își dobândesc certitudinile prin asociere, cum ar fi masonii, membrii (activiștii) de partid, sindicaliștii (tot cei activi) și așa mai departe. Aceștia nu sunt neapărat conspirativi, dar încearcă să își determine viitorul prin forța planificării organizaționale. Ei sunt, la un loc, mai performanți decât mincinoșii dar, individual, își sacrifică libertatea personală pe altarul succesului colectiv.
Teoria este mult mai amplă și mai riguroasă decât ceea ce am menționat aici, dar esențial este să înțelegem că cei mințiți de mincinoși și cei manipulați de conspiranți sunt, întotdeauna, într-o poziție mult mai proastă decât respectivii. Nu este însă adevărat că le-ar fi mai bine dacă ar deveni ei înșiși mincinoși sau conspiranți. Le-ar fi mai bine dacă, pe de o parte, ar accepta că viața este o permanentă incertidudine și s-ar bucura de ceea ce devine, pe moment certitudine, sau, pe de altă parte, să dobândească un asemenea control asupra propriei vieți încât să o determine fără să depindă de mincinoși și conspiranți.
Când a fost să-mi „botez„ proaspătul dar, blogul, cuvântul „incertitudini” a venit fără prea multă bătaie de cap.
ȘtergereAu trecut câțiva ani.
Numărul incertitudinilor a crescut- nu știu dacă speram să fie altfel.
Dacă încerc să-mi găsesec un loc în„ radiografia„ pe care ați întocmit-o limpede de tot, ar trebui să fac parte dintre cei mințiți și manipulați.
Admit că sunt și am fost, de multe ori, mințită. Nu înseamnă că nu-mi dau seama de asta. Sau că nu reacționez
Manipulată nu mă las, pentru că, între timp, am cunoscut oameni, așa, ca dumneavoastră! o să ziceți că vă laud, este treaba dumneavoastră, eu spun ce simt, adică sunt sinceră, că și despre asta discutăm aici.
Astăzi am citit câteva materiale foarte interesante , culmea! chiar despre două dintre categoriile despre care vorbiți.
Știți, chiar mă simt bine , de multe ori, în noianul meu de incertitudini, încerc soluții,„prind„ câte o trecătoare certitudine, visez cu ochii deschiși, fără să depind de vânătorii de creduli.( cât pot)
Mi-ar plăcea să vă citesc lucrările!