..fața lui strălucea. Când
mă privea, eu simțeam că mă arde, că mă arde privirea lui.
Părintele
Arsenie Boca, Mărturia părintelui PantelimonAm cumpărat-o în urmă cu aproape doi ani, când, într-un rece sfârșit de toamnă, împreună cu trei colege de școală am pornit către mânăstirea Prislop.
Din toate părțile, curgeau neobosite valuri de suflete, veneau tineri și vârstnici, români și străini, se opreau autocare, dacii vechi, mașini luxoase, motociclete.
Se legănau duios brazii!
Ploua mărunt.
Ploua și cu buchete uriașe de flori.
În câteva ore, locul s-a acoperit cu mii de petale
multicolore. Crizanteme, iriși, trandafiri, lalele își revărsau generos
culorile în lumina zilei.O pace blândă se cernea peste oameni și locuri, fără început, fără sfârșit.//
Mi-am
amintit de firescul nefiresc al acelei zile,când am auzit, la un post
tv, absolut din întâmplare, o știre despre un tânăr, ( sper să fi
reținut corect, are 17 ani) care a aterizat,în timpul slujbei, la Prislop- da, am scris bine verbul-
respectivul personaj a descins din elicopterul propriu, și-a
făcut loc printre oamenii care așteptau la rând și a mers să se închine
la mormântul Părintelui Arsenie Boca.
Ascultând știrea, mi-au venit în minte cuvintele de mai jos:Omul se roagă de Dumnezeu să-l scape de necazuri, Dumnezeu se roagă de om să-și schimbe purtările.
Socotițí acum, care de cine să asculte mai întâi?
Arsenie Boca
Modart a introdus un nou comentariu privind postarea dvs.
RăspundețiȘtergereSfantul Ioan Gura de Aur are o vorba interesanta...ceva de genul,daca Dumnezeu face o minune cand esti la necaz,bolnav ii esti dator,daca nu, iti este El dator...aceeasi idee ca in mottoul tau!
Ori in Biblie iarasi se spune ca este mai bine sa fii pedepsit aici pe pamant decat acolo...ori faptul ca pe cine iubeste Dumnezeu pedepseste....
Despre noi, oamenii, și ceea ce facem, ca să ne fie iertate păcatele.
ȘtergereSau despre „măsură în toate:
În cartea despre care vorbesc și pe care astăzi am revăzut-, la pagina 45 este un citat din Sfântul Ioan Gură de aur„Nu întinde postul! Cine întinde postul își provoacă boală„, iar ceva mai departe„Nici nu exagera cu mâncarea, nu înfunda stomacul, căci atunci este ca la mașină..dacă îi bagi mult combustibil, face explozie„
Buna ziua, doamna Gina.
RăspundețiȘtergereReferitor la intrebarea dumneavostra, cred eu ca noi oamenii ar fi bine sa cautam sa indeplinim mai intai Decalogul lui Dumnezeu, din pacate nu reusim asa cum ar trebui. Unii din noi suntem prea slabi si cadem prada ispitei. Sa primim tot ceea ce ne da viata cu recunostinta si multumire. Eu de foarte multe ori, doamna Gina. fac marea greseala sa spun ca, Dumnezeu ma pedepseste, desi sunt convinsa ca Dumnezeu nu pedepseste pe nimeni, altcineva ne incurca planurile care mereu apare in momente nepotrivite si ne ispiteste, ne face sa cadem in pacat, sa gresim si apoi suferim si tragem ponoasele si-l invinovatim pe nedrept pe Dumnezeu!
Dumnezeu mereu ne este aproape chiar si atunci cand il suparam, pentru ca ne iubeste foarte mult, de aceea ne-a si creat si si-a sacrificat singurul sau fiu pentru ca noi oamenii sa fim iertati si mantuiti. Cred ca multi dintre noi nu suntem destul recunoscatori, prin fapte, pentru asta. Chiar daca in rugile noastre cerem, poate nici nu primim, nu primim pentru ca Dumnezeu stie cel mai bine de ceea ce avem noi nevoie!
O seara minunata va doresc, doamna Gina, cu mult drag! :)
Ștef,
RăspundețiȘtergerePentru că astăzi m-am întors la cartea despre care am amintit, iată ce scrie la pagina 66:„Plângea când se ruga, l-am surprins odată în chilie, cu lacrimi pe obraji.Pe urmă, și în altar l-am văzut lăcrimând când slujea.
Plângea pentru păcatele oamenilor.
Îi era necaz că oamenii nu vor să se îndrepte„
Și mai departe:El era exact cuvântul lui Dumnezeu.A scos poporul din întuneric.
L-a învățat cum să trăiască după cuvântul Domnului„.
Eu mă străduiesc să învăț mereu, dar cred că, tot de atâtea ori, fac și greșeli..
Seară bună, Ștef!
Sa ne schimbam e un ideal greu de ajuns.Sa nu cerem prea multe,adica mai multe decat ne trebuie,iar e greu de realizat.Astia suntem noi,oamenii,pe care Dumnezeu ii iubeste atat de mult.
RăspundețiȘtergereDe ce oare doar cand avem necazuri cerem ajutorul?De ce sa nu ne amintim si in alte momente de EL?
Uite cateva intrebari la care OMUL ar trebui sa gaseasca un raspuns.
Cand ajunge omul sa se pocaiasca?Doar cand deja nu mai suporta ce are in viata.Atunci aceasta schimbare este apreciata de Dumnezeu?Adevarata POCAINTA,nu cea care contine nu stiu cate avantaje lumesti,nu este acel moment in care incerci sa-ti depasesti conditia fara sa strici nimic in jurul tau,fara sa ceri ajutor,doar ca sa-ti fie tie mai bine?!
Bunica ne spunea mereu ca fiecarte om ar trebui sa fie POCAIT in RELIGIA sa.Oare reusim sa fim pocaiti,sau incercam in zadar sa credem ca ne putem schimba?
Un "Doamne ajuata!"e la fel de pretios ca un "Multumesc, Doamne!".
Bisericile si manastirile reusesc sa-mi dea o liniste aparte,dar nu neaparat in zilele cand tota lumea merge acolo pentru ca se sarbatoreste ceva.Imi place sa ascult o slujba ,sa inchid ochii,sa meditez asupra celor ascultate...La fel ma simt si in varful Hancului(un deal din apropierea satului),unde pasul mi-e in muschiul moale ,iar gandul in cerul senin.Fara sa aud vorbe,ascult...ascult ciripit de pasarele,adiere de vant,zbor usor de insecte...
Uite cateva cuvinte care mie-mi sunt tare dragi
"Dumnezeu este iubirea pe care cerul o coboară pe pământ; iar omul este iubirea care înalţă pământul la cer."
Sfântul Isaac Sirul în Cuvinte către singuratic
Bunica mea avea altă vorbă, Angi, ea zicea„ mulțumește-te și cu mult, și cu puțin„.
RăspundețiȘtergereM-am gândit adesea la vorbele ei, am învățat să apreciez valoarea lucrurilor făcute din muncă proprie, ( asta o știu de la tata) încă din copilărie.
Greșeli, sigur,am făcut cu duiumul,nu cu bună-știință.
Cred că esența unei vieți bune este să păstrezi mereu măsura. În fond,la ce-ți folosește o casă uriașă, când ai nevoie doar de un pat noaptea și de multă liniște în rest?
Când aud vorbindu-se despre copii aflați în suferință, simt că mor câte un pic.
Auzeam astăzi la radio un „interviu„ cu un personaj, care se vrea mult mai mare și mai tare decât este.
Cu sceptru.
I se punea întrebarea - câte grădinițe/școli particulare etc. au fost construite de confrații lui atât de bogați,( posesorii de case cu turnulețe, bolizi inegalabili..)pentru năpăstuiții puradei.
Răspunsul? tăcere.
Cum sa se corijeze fiinta omeneasca daca Dumnezeu nu te atentioneaza prin anumite necazuri.Chiar si boala in mai multe religii este vazuta ca o forma de curatire a unei karme negative... apoi cu cat esti pe un parag de spirtualitate mai inalt cu atat esti mai pedepsit cand gresesti.Nu e vb de o pedeapsa ca forma de nemultumire-razbunare,e vorba de masura a corectiei,ori pur si simplu de cauza -efect.Ar fi culmea sa gresesti si sa tot iti mearga bine!!!Asadar bucura-te cand dai de necazuri ,e semn ca Dumnezeu lucreaza cu tine!!!!
RăspundețiȘtergereDeseori, când postez teme ca aceasta, îmi este teamă de răspunsurile tale.
ȘtergereAm senzația că eu fac atât de multe greșeli..
De mai multi ani traiesc sentimentul pregnant ca sun pedepsit pentru orice greseala a mea,cat de mica ar fi ea!
ȘtergereSi zau nu inteleg,gandindu-ma la ce greseli uriase fac altii,la furt,coruptie,crima,minciuna,insulte,etc,etc si o duc bine mersi prosperi si feriti de multe necazuri.
Raspunsul ce ma poate consola este cel adus in discutie aici.Asadar raspunsul are si un revers,nu-ti fie teama!
Exact la asta mă gândeam- mi se întâmplă același lucru, nici nu îndrăznesc să fiu prea „fericită „ când se întâmplă,că și apare teama.
ȘtergereReferitor la teama, am dat intr-o zi peste acest articol
Ștergerehttp://www.ortodoxiatinerilor.ro/sfantul-nicolae-velimirovici/19375-frica-dumnezeu-alte-frici.
"Asadar bucura-te cand dai de necazuri,e semn ca Dumnezeu lucreaza cu tine!!!!" - Trebuie sa recunosc, sunt si eu de acord cu Modart. Cu toate ca nu e usor, ca ne vaitam la prima piedica si ni se par grele toate, dar fara Dumnezeu nu cred ca se poate.
Vorbea Angi despre „pocăință„, dragă Crenguța, eu nu sunt persoana potrivită să dea sfaturi, nu sunt pricepută nici a-mi da mie înțelepciune, îți spun doar ce am citit în dimineața asta, la pagina 80 din cărticica amintită„mormântul părintelui Arsenie Boca este stropit în permanență cu lacrimi, lacrimile credincioșilor, care se trezesc plângând fără motiv, de îndată ce se ating de crucea simplă din lemn a Cuviosului-e darul Părintelui. Darul pocăinței„.
ȘtergereMai pe la pranz, parca, postarea avea alta constructie. Mi-a placut foarte mult si atunci, mai ales partea cu asteptarea dreptatii de la oameni si rasplata lui Dumnezeu. Tare bun cuvantul!
RăspundețiȘtergereDe dimineata la Radio Zu, Morar si Buzdugan povesteau despre un experiment care s-a facut undeva in afara, nu am retinut unde: unor oameni de seama din mai multe domenii li s-a pus o serie de intrebari, printre care si ce ar trebui sa ne ingrijoreze in zilele noastre; multi au raspuns "lipsa rabdarii"... pe acelasi principiu, cred ca putem adauga si lipsa credintei, a principiilor si a valorilor... sau daca nu lipsa, macar putina insemnatate care li se da...
Cu siguranta, insa, undeva, in colturi nestiute, mai exista oameni ca parintele Arsenie pentru care Dumnezeu inca ne mai... rabda! :) Noapte buna, d-na Gina!
Crenguța, auzisem știrea, nu prea aveam timp să caut fotografiile de la Prislop și am vrut neapărat să pun ideea pe care o aveam în minte, ca un fel de „răspuns„ al părintelui Boca ..
RăspundețiȘtergereAdusesem și o muzică pe care o ascult deseori, cu mare durere-Firule, măi fir de iarbă..este atâta zbucium, atâta frumusețe în versuri, dar și în vocea acelei minunate doamne!
Uite ce lipsește din postarea anterioară„Dacă oamenii ți-ar face dreptate, Dumnezeu cum te-ar mai răsplăti„?
Să zi zile și nopți senine, Crenguță înflorită!
Arsenie ARSENIE!! ARSENIEEEEEEEEEEEEE BOCA! A R S E N I E:)). imi cer scuze ca ma distrez dar era putin amuzant... nu e antonie ci e ARSENIE asa il cheam pe sfant ce pot eu sa zic... Dumnezeu stie mai bine de ce nu a fost antonie ci Arsenie.... cu toate ca daca am intreba si am cauta am intelege de ce Arsenie.ce inseamna Arsenie si ce Antonie. :). dupa ce corectati va rog stergeti comentariul ca nu si are sensul distractia mea.
RăspundețiȘtergere"Omul se roagă de Dumnezeu să-l scape de necazuri, Dumnezeu se roagă de om să-și schimbe purtările.
Socotițí acum, care de cine să asculte mai întâi?"
Sfântul Părinte Arsenie Boca