marți, 12 mai 2015

repere de suflet!

De multe ori, bucuria se ivește, când nici nu te aștepți:pleci undeva cu un gând sau cu mai multe, când, brusc, ceva te face să renunțí la dimensiunile realității în favoarea imaginației.
 Revederea unui loc drag, întâlnirea cu niște prieteni din adolescență, un caiețel,da, un caiețel de vârsta primei iubiri, întâmplări retrăite, mereu altfel... toate cu bucurie! 
 Dacă tu vrei, nimic nu ți se  răpește!

Publicat de la
Etichete: , , , , , ,

4 comentarii:

  1. Ştefania14 mai 2015 la 18:33

    Bună ziua, doamna Gina.
    "Dacă tu vrei, nimic nu ți se răpește!" mă voi gândi mereu la cuvintele dumneavoastră pline de înţelepciune.
    Motto-urile din carneţel, îmi amintesc oracolele pe care le aveam când eram elevă. Cu siguranţă când voi merge acasă la ţară le voi răsfoi pentru că de mult nu am făcut-o.
    Cred că întâlnirea cu prietenii dumneavoastră a fost încărcată de emoţie şi bucurie şi aţi retrăit momente de neuitat împreună.
    Trimit îmbrăţişări calde spre dumneavoastră
    Zile frumoase şi numai bucurii, vă doresc, doamna Gina. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. INCERTITUDINI15 mai 2015 la 09:04

    Draga mea Ștefy, pe mine și pe niște colegi de liceu ne-a adunat undeva, într-un sat vecin celui în care m-am născut și am fost foarte fericită o întâmplare nefericită.
    Cum se întâmplă mai întotdeauna, în asemenea situații conștientizezi cât de importantă și de frumoasă este viața, care, de altfel, este una singură. Asta uităm noi de multe ori.
    Carnețelul cu însemnări este al unui fost coleg de clasă paralelă, în care eu și alții am scris ce ne tăiau pe noi capetele atunci- adică în urmă cu câteva zeci de ani. A fost minunat să ne „regăsim „ și așa, ca mici autori de „memorii„.
    Dacă mă aflu în acea zonă mult dragă mie, nu pot să nu fac ”turul„ locurilor: mă duc la cimitir, revăd toate școlile în care am învățat, mângâi toate drumurile, urc pasarela, văd gara și liceul , Argeșul și zăvoiul.
    ACOLO SUNT EU!

    RăspundețiȘtergere
  3. Elisa17 mai 2015 la 16:26

    Gina, tu in '65 ai terminat a-X-a, eu in '64 am terminat liceul , a XI-a, deci sunt sora ta mai mare cu doi ani? Si eu care-am crezut ca esti o tinerica :)))))))), nepoata draga :)

    RăspundețiȘtergere
  4. INCERTITUDINI17 mai 2015 la 16:35

    Elise, avem vârsta sufletelor, nu a înscrisurilor din...hârtii.
    p.s. ceva, ceva ne dă de gândit, așa din când în când: doar dacă vedem fețéle colegilor! ( ca niște oglinzi neînșelătoare)

    Pupici!

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)