Este ora la care ar fi trebuit să fie în clasă, dacă ar fi avut cursuri dimineața. Sau să se pregătească de plecare spre școală, dacă ar fi învățat după amiază.
Venind din nordul cartierului, adunați în ceată, ca la colind, cei opt/nouă tineri, îmbrăcați la fel, amestec de nea și de cer, ca să fie recunoscuți că se află în slujba celui care-i păstorește, împărțeau, cui accepta să primească, pliante cu promisiuni, care mai de care mai plăcut mirositoare. ( nu mă îndoiesc de asta, bineînțeles)
În secunda următoare, am zărit freza aceea de poveste, sursă de inspirație pentru pamflete dedicate la încheierea deloc de invidiat a nu știu câtor mandate de mai mare peste cetate.
Și, m-am gândit, fără să vreau ,că nesătulă și fără simțul măsurii ființă poate fi omul.
Sau așa sunt( doar) unii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.