dacă se înlătură dragostea și bunătatea,

toată bucuria vieții dispare. Marcus Tullius Cicero
motto:
Nici cupele de-argint nu-mi plac,
 nici auritele pocale,
 ci dintre toate cel mai drag
 îmi e căușul palmei tale.
 Vor trece ani. Și-nnoitoare,
 cu-aceeasi dragoste de fată,
 voi bea din palma ta, de care 
 n-am să mă satur niciodată.
 Pe-același drum, ca la-nceput
 vom dogorî mereu la față.
 Și-ntâia brazdă-am să-ți sărut
 pe-obrazul însemnat de viață ! 
 Dar dacă, în aceeași zi, 
mi-ai da să beau din mari pocale, 
eu, dintre toate, m-aș opri 
tot la căușul palmei tale.//

Vor trece ani,

de Veronica Porumbacu//

Sărbătorile fac să înflorească  în  cotidian  acel strop de  altceva, indiferent că plouă, ninge  sau   se răscolesc  prin ramuri de copaci vârtejuri aducătoare  de răzmeriță.
Nu știu câtă lume agreează sărbătoarea  Sfântului Valentin, cum nici  de Dragobete nu-mi vine să cred că toți îndrăgostiții  își  pun inimioarele în palmă.
 Despre semnificația zilei de astăzi, am găsit  niște informații interesante  pe un blog documentat Cer și pământ românesc.
 Valentin, fost episcop în Interamna (azi: Terni, Italia) ,  a fost condamnat la moarte și executat pe 14 februarie 269, din cauza credinței lui. Potrivit legendei ,el ar fi cununat păgâni cu creștini, dăruia tinerilor îndrăgostiți flori din grădina lui, vindeca bolnavi. A fost învinuit de cununare religioasă a perechilor de îndrăgostiți, în ciuda poruncii împăratului roman Claudius II (268-270).

În închisoare, el se împrietenește cu fiica temnicerului și o convinge să creadă în Dumnezeu. În ziua execuției sale–14 feb. 269, Valentin îi trimite fetei  temnicerului o înflăcărată scrisoare de dragoste, pe care, prudent, n-o semnează.

În 496, Papa Gelasius schimbă data sărbătorii păgâne a dragostei Lupercalia, de la 15, la 14 februarie. Biserica înțelegea că nu este nimic rău în a sărbători dragostea, ea combate doar credințele păgâne, care aduceau o insultă la adresa divinității.

Lupercalia s-a sărbătorit în continuare, dar aceasta a rămas marcată ca ziua Sf.Valentin. 

Astfel, Valentin a început să fie cunoscut ca fiind protectorul îndrăgostiților. 

 Când avea loc Lupercalia, sărbătoarea păgâna, se obișnuia să se scrie numele tuturor fetelor nemăritate pe niște bilețéle, care apoi se introduceau într-o cutie. Fiecare bărbat extrăgea câte un astfel de bilețel, iar fata aleasă devenea iubita lui pentru un an întreg.

O practică similară a prins contur începând cu secolul al 14-lea. 

În ziua de 14 februarie fiecare băiat alegea o fată care-I devenea iubită pentru o zi.

Într-un fel, era o corespondență cu  acea credință, potrivit căreia    împerecherea păsărilor (simbolul primăverii) are loc de ziua Sf. Valentin.

În Europa occidentală și S.U.A., pe 14 februarie este sărbătorită ziua sfântului Valentin, zi a iubirii și a darurilor.

 În ultimele decenii aceasta sărbătoare s-a răspândit și în țări necatolice sau neprotestante din întreaga lume.//
La mulți ani  iubirii!

sărbătorești? 

 

viață de câine

uită-te la ei..

crezi că le este frig? aiurea..

                                              Să nu spui că nu-i invidiezi, că nu te crede nimeni.

Când te-ai jucat ultima dată așa??

 

Încearcă!

stai să vezi..

trăiește-ți clipa!

 Libertatea înseamnă a fi ceea ce vrei din ceea ce poți-Rivarol

p.s.ce zici?

într-o seară de februarie

Maestrul Radu Beligan  a mers, special,   la Paris,  pentru a-l vedea pe Alain Delon, jucând pe scenă.

În piesa lui Eric Assous,  Montagne Russe.

I-a plăcut atât de mult, încât  a realizat regia, gândind rolul masculin pentru FLORIN PIERSIC.

 Este a treia oară, când am privilegiul să-l văd, după douăzeci și ceva de ani, pe aceeași scenă, întâi în Gaițele, apoi în  Zbor deasupra unui cuib de cuci. 

L-am  aplaudat  aseară, într-o sală ticsită de lume, în care el, inepuizabilul, a vorbit două ceasuri , la care ,musai,  se adaugă  jumătate de oră în care a stat la taifas cu lumea, înainte de apariția partenerei de scenă, Medeea Marinescu.

 Într-un bar mexican, Pierre,  directorul unei companii care produce lentile pentru aparate foto, de fapt , nu este chiar director, cum va recunoaște mai târziu , trecut bine de șaizeci de ani, intră în jocul unei tinere provocatoare, Juliette  .la vârsta asta , pentru femei,  contează poziția socială și contul în bancă, totul se compensează în bani.

În somptuosul lui apartament, în care se adună canapele și perne moi, tablouri scumpe, fotografii de familie, un scrin vechi pentru păstrat banii, tânăra femeie  – rochie gri, argintie, mulată provocator pe trupul de viespe, pantofi roșii, foarte înalți, colier  și șal pufos, roșu corai,  este ușor speriată.  Muzică, whisky, conversație adevărata libertate, zice el, este să nu posezi nimic, am un fiu  și o soție, oricui i se poate întâmpla, declară , pe tonul cel mai  stăpânit cu putință

Eu nu mă ating de bărbați însurați, vine imediat  replica ei.

Pentru că , se poate întâmpla ceva foarte grav- când te culci cu cineva- 
ce?
- să te îndrăgostești.

-Eu sunt însurat, nu sunt angajat, sunt singur, independent, se laudă el, eu fac ce vreau, ea( soția, plecată la schi , cu fiul lor, de 14 ani)  face ce vrea.

Sună telefonul-el, prins într-o situație jenantă, tânăra soarbe cu înghițituri provocatoare lichidul aromat, soția îl întreabă cum se simte- singur, e destul de frig.

Printre priviri languroase, femeia în gri îl acuză că minte numai imbecililor li se servesc minciuni , un mic moment de ciondăneală și brusc-
  Osă facem sex!

-M-ați luat  foarte tare(el)- ce profesie aveți, vânzătoare, chinetoterapeută, secretară, funcționară, educatoare, manechin?

-nțî.!.

nu sunt tare în ghicitori, încearcă el...

Deloc amabil- am adus o curvă în casă? ești în civil, ai venit la mine , aici, ca să lucrezi?

Eu nu lucrez pe stradă, luxul   nu constă în aparențe.
500 de euro costă distracția completă, ăsta-i prețul meu.

Răsturnare de situație, el dă banii, ea îi aruncă b chiar  mă vedeați făcând chestia asta pentru bani? Mie îmi place să  joc, să intru în pielea unui personaj, eu sunt –nimeni.

Inocenta joacă dur- sunteți atât de nefericit cu soția dumneavoastră? Secretul  longevității într-o căsnicie este puțină culoare..

El, apatic- într-o viață  primim mulți pumni în figură.

Fata cu principii de la începutul serii, prostituata care negociază dur, dar  îi aruncă banii  în față, zice că este angajată chiar de soția lui, plătită bine, uite vezi ceasul ăsta scump, ea mi l-a dăruit, este pacienta mea într-un salon de înfrumusețare..

Maică precista!

Moment ușor tensionat-toate până la sex o avertizase soția bănuitoare, oricum n-o să-ți placă..

Lovitură sub centură! 

Ea pleacă, dar revine, nu are bani pentru taxi, o s-o ducă el acasă, își mai  toarnă un pahar.. scurtă ciondăneală, ea face o mărturisire, este jurnalistă la o revistă pentru femei, face un studiu  despre animalul ciudat, care este bărbatul însurat. Însurat în acte, nu și în conștiință.

La vederea reportofonului, ascuns în poșetă,   prins în mrejele aceste femei  cu  atâtea identități, își mai toarnă un pahar, pune muzică, se clatină- o să mă întind, dar  mă ridic.

La capătul unei nopți confuze,șalul și reportofonul  îi amintesc că  în casa lui a fost o femeie, deși el el este un un  om singur , vizibil îmbătrânit- frumos,-adăugase ea, amabilă.

Înfășurată în halatul roșu-corai al nevestei ,   fata îl năucește,..eu nu știu nimic despre viața dumitale..

Sunt ca toate fetele singure, visez  încă la prințul din poveste, perla rară..

Momentul următor, în care el, vădit speriat de o posibilă confruntare cu soția , căreia i se va  oferi dovada infidelității, arată un  Florin Piersic, altfel decât îl știam-mimică, gesturi, frânturi de vorbe, dominat de  femeia care îl joacă  viclean, pe degete, obligat să intre în jocul ei.

Acțiunea poate semăna , din acest punct- cu o telenovelă- el , fostul student frumos, seduce o tânără secretară. O abandonează , deși urma să fie mamă. Ani de privațiuni.

Femeia tulburătoare din fața lui  , agățată într-un bar , pentru că i-a zâmbit fermecător, este fiica lui.

L-am sedus ca femeie, pentru că este un afemeiat, un om care refuză să se  mărturisească.

Ca spectator, nu poți privi  lucrurile  în desfășurarea lor de fapt divers.

Răsturnări de situații, umor savuros, ascunzând o tensiune  dramatică, minciuni- mari și mici, farmec, lacrimi, tinerețe, candoare, psihologii  diverse, în care oricare spectator  se poate regăsi într-un moment sau altul.

Maestrul  FLORIN PIERSIC și talentata Medeea Marinescu își încheie magistral jocul.  

Voiam să-l fac  să plătească pentru tot trecutul meu..

mă duci la trenul cu fantome, tată?

Un spectacol  colosal în care  Artistul Florin Piersic trăiește pe scenă ca în viață, îmbracă  rolul, identificându-se  cu fiecare moment, cu altă ipostază.

O tânără actriță, frumoasă, talentată, sensibilă.
Un spectacol care a ținut sala în picioare minute în șir.

Doi străini în noapte!

fără limite

Nimeni nu este prea bătrân, nici prea  tânăr pentru dragoste, pentru că dragostea nu provine din mintea ta, care știe de vârsta ta, ci de la inima ta, care nu are vârstă.( contează cine a spus?)

 Unii au ales să o sărbătorească astăzi. Alții spun că avem o zi specială, a noastră. Cei mai mulți o sărbătoresc când se ivește, alții chiar când dispare.

Este atât de complicat totul, când vine vorba de iubire .

Există un loc, unde cineva a încercat să adune iubiri ale scriitorilor.

Unii s-au stins, alții există.

Mă întreb dacă le convine  să le fie date în văzul lumii acele simțăminte , care, cândva, le-au adus fericirea.

Fericirea..

Despre bărbați faimoși  și nenumăratele lor cuceriri , dar și despre femei recunoscute pentru  ale lor  trăiri   incendiare, citiți aici-http://ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?idart=1659//

Eu am  ales o poveste care îmi place mult, pentru  tot ce permite  să fie văzut, dar,  mai ales, pentru acel parfum discret, în care  este învăluită.

 Paul Sartre și Simone de Beauvoir

„În viața mea am avut parte de un succes incontestabil: relația mea cu Sartre.
În mai mult de 30 de ani, a existat o singură noapte în care am dormit despărțiți.
Această lungă uniune nu a diminuat interesul pe care l-am avut pentru discuțiile noastre.
Percepeam lumea cu aceleași instrumente, prin aceleași scheme, cu aceleași chei. Adesea, unul începea  fraza și celălalt o termina, iar dacă ni se punea o întrebare, ajungeam să formulăm răspunsuri identice, scria Simone despre cel care i-a marcat existența și căruia i-a vorbit întreaga viața cu dumneavoastră.
La începutul relației și-au promis că fiecare va avea libertatea de a iubi și pe altcineva. Chiar dacă Sartre a fost cel care a sugerat la un moment dat ideea căsătoriei, iubirea lor nu a avut nevoie de oficializare.
Numai moartea a reușit să-i separe în 1980, când Sartre s-a mutat printre aștri..

p.s. care este cea mai frumoasă poveste de iubire în care crezi?