Se afișează postările cu eticheta Baudelaire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Baudelaire. Afișați toate postările

vineri, 24 mai 2019

Erotopoetika

”Femeie,
ce mare porţi în inimă şi cine eşti?
Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău,
să te ascult
şi clipele să-mi pară nişte muguri plini,
din care înfloresc aievea - veşnicii.”
Lucian Blaga
Cu cea de-a treia zi a sărbătoririi celor 12 ani ai Filarmonicii Pitești și-a ales ca temă- metafora!

La capătul unei zile furtunoase, „Erotopoetika”: „De la Eminescu la Baudelaire. De la Maria Tănase la Edith Piaf” a venit ca un buchet de muguri proaspeți!
Un spectacol de muzică, vers, dans, cu Izabela Barbu, actrița Oana Dragnea, percuționistul Lucian Maxim și pianistul Alexandru Burcă. Regia, Toma Enache.. Un spectacol în care regizorul-recitatorcare și-a dorit, să ne amintească, prin vers și sunet , fără fardul care ar acoperi realitatea, marile întrebări ale vieții.
Dincolo de tulburătoarele întrebări despre naștere, viață și moarte, spectacolul ne-a reîntânit cu poezii mai mult sau mai puțin cunoacute, semnate de Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Miron Radu Paraschivescu, Geo Bogza, Baudelaire, Ion Barbu- admirabilă interpretare a poemului ” După melci”, și cu muzică veche autohtonă, completată cu piese din repertoriul fascinantei Edith Piaf .
Un spectacol cu și despre femei care iubesc, suferă, se dăruiesc, resping și cheamă!
”Când te-am privit întâia oară, știu
Că incetasem singur să mai fiu.
Fântana-n zori, cu apa neatinsă,
Foșnea ca marea, dimineața, încă
Zăloaga noptți, cât statuia-n stâncă.”
Miron Rasdfu Paraschivescu

O seară cu sufletul întors către poezie!

miercuri, 16 noiembrie 2011

ai noștri tineri

Despre învățământul preuniversitar francez al  ultimilor ani, am puține informații.
Mezinul dintre cei doi fii ai mei,   absolvent al unei universități  bucureștene și al aceluiași profil într-o școală franceză,     pe când era student cu bursă Erasmus, îmi spunea că tinerilor  de acolo le cam place să-și prelungească șederea prin universități.
 Motive sunt destule! 
La treizeci de ani împliniți, fiul meu, ca mulți alți tineri  serioși, români și de alte naționalități,   muncește într-o altă metropolă europeană . 
De la 8 la 18.
Zi de zi. De opt ani încoace.
 
În dimineața asta, mi-a venit în minte o discuție pe care am avut-o cu un profesor  francez, care preda desenul într-un colegiu, înfrățit cu un liceu din orașul meu.
Era prin 2000.
Domnului profesor îi era total necunoscut Eminescu.
Am fost mirată atunci să constat că nici Baudelaire nu figura pe lista cunoscuților.//

În vară, ne-am delectat/isterizat/spălat pe cap cu  perlele absolvenților noștri de liceu, candidați la obținerea diplomei de bacalaureat.
 După  lectura  mailului primit aseară de la o  prietenă, aflu că  pe pământ și sub soare, tinerii  , dacă  nu citesc, ajung filozofi...
Fragmente din tezele  francezilor..
  "Pour illustrer mon propos, je devrais mettre une citation, mais il y en a tellement qui me viennent à l'esprit qu'en choisir une serait faire injure aux autres"
    (Pentru a-mi exemplifica subiectul, ar trebui să pun un citat, dar sunt atâtea care îmi trec prin cap, încât, alegând unul, ar însemna să le jignesc pe celelalte.)

 "Il est triste de penser que le pôle Nord et le pôle Sud ne se rencontreront jamais".
    (E trist să ne gândim că polul Nord și polul Sud nu se vor întâlni niciodată.)
 
    "Si deux droites parallèles se croisent dans un triangle on obtient un rectangle"
    (Dacă două drepte paralele se încrucișează într-un triunghi se obține un dreptunghi)

    "Ce qui fait la puissance des Etats-Unis, c'est surtout sa technologie d'avant-garde qui vient de Chine".
    (Ceea ce face puterea Statelor Unite este , mai ales,  tehnologia sa de avangardă care vine din China )

    "A Prague , le printemps 1968 a commencé en plein hiver".
    ( La Praga , primăvara anului 1968 a început în plină iarnă.)

      "Comme le Roi Arthur dans Kaamelott, De Gaulle était entouré d'incompétents. Il était difficile pour lui de faire plus dans ces conditions".
    (Ca și regele Arthur în Camelot, De Gaule era înconjurat de incompetenți. Era greu pentru el să facă mai mult în aceste condiții.

    "Quand il y a des problèmes dans le monde, l'ONU envoie des casquettes bleues".
    (Când există probleme în lume, ONU trimite căștile albastre.)
    
    "Hitler  a cré une nouvelle race qui serait la plus supérieure : la race aérienne".
    (Hitler a creat o nouă rasă,  care ar fi cea mai superioară: rasa aeriană.)

    "La mortalité infantile était très élevée, sauf chez les vieillards".
    (Mortalitatea copiilor era foarte ridicată, exceptându-i doar pe bătrâni.)

    "Une bouteille d'eau explose s'il gèle car, sous l'effet du froid, l'eau devient un explosif".
    (O sticlă de apă explodează dacă îngheață, fiindcă, sub efectul frigului, apa devine un exploziv.)
    
    "Toute sa vie, Montaigne a voulu écrire mais il n'a fait que des essais".
    (Montagne a vrut toată viața să scrie, dar n-a făcut decât încercări.)

      "La loi des probabilités s'appelle ainsi car on n'est pas sûr qu'elle existe".
    (Legea probabilităților se numește astfel, deoarece nu e sigur că există.)
    
    "Un sonnet est formé de deux quatrains et de deux tiercés".
    (Un sonet e format din două catrene și două treimi.

  " La Terre aspire à changer de planète, car elle n'est plus ce qu'elle était".
    (Pământul năzuiește să schimbe planeta, căci nu mai e ce era - odată -.)
"Le Vietnam est la capitale du Liban".
    (Vietnamul este capitala Libanului.)
    
    " La Terre serait recouverte de glace s'il n'y avait pas les volcans pour la chauffer de l'intérieur".
    (Tera ar fi acoperită de gheață, dacă n-ar exista vulcanii pentru a o încălzi din interior.)

    "Quand on a brûlé Jeanne d'Arc, les gens ont senti une odeur de sainteté".
    (Când a fost arsă Ioana d'Arc, oamenii au simțit un miros de sfințenie.)
    
    "Les pauvres s'appelaient sans-culottes car ils n'avaient pas les moyens de s'acheter un slip".
    (Săracii se numeau 'fără-pantaloni-scurți' pentru că nu avea mijoacele financiare să-și cumpere un slip.)
    
    (Trebuie amintit că termenul 'sans-culottes', de fapt 'dezbrăcații', i-a reprezentat pe săracii - desemnați și prin termenul 'starea a treia' -   care au luat armele în mână - topoare, furci -, făcând Revoluția Franceză 1789, culminând cu căderea Bastiliei; săracii (țărani sau orășeni) purtau totuși pantaloni lungi, semn distinctiv față de aristocrație și burghezie, care purtau pantaloni trei sferturi sau până la genunchi; de fapt, 'culottes' reprezintă un pantalon purtat în societate, pe stradă,  până la nivelul genunchiului; azi ar desemna termenul de 'boxeri' - chiloți bărbătești, de unde și confuzia între pantaloni scurți și chiloți...)
    
    "Les Amazones étaient comme des femmes mais encore plus méchantes".
    (Amazoanele erau ca niște femei, dar și mai rele.)

    "Le chef de file du surréalisme est Salvador Dalida".
    (Liderul suprarealismului este Salvador Dalida.)

    "Dans notre société, le premier motif de l'alcoolisme est la boisson".
    (In societatea noastră primul motiv al alcoolismului este băutura.)
    
    "Les 3 états de la matière sont l'état solide, l'état liquide et le tiers-état".
    (Cele trei stări ale materiei sunt starea solidă, starea lichidă și a treia-stare.)
    "Au cercle polaire, l'hiver dure neuf mois et l'été aussi".
    (La cercul polar, iarna durează nouă luni și vara la fel.)
    
    "Au Moyen-Age, les lunettes existaient déjà, mais les verres étaient en vessie de porc".
    (In Evul Mediu, ochelarii existau deja, dar sticlele erau din bășică de porc.)
    
    "Quand la marquise de Pompadour se trouvait mal, on lui faisait respirer des selles"
    (Când marchiza de Pompandour se simțea rău, i se dădea să respire...șei.)
     sels înseamnă săruriselles  înseamnă șei.
p.s.tu ce spui?








   

joi, 3 februarie 2011

o lume într-un poem

 Undeva, la celălalt capăt al lumii, în Canada,  iarna este mult mai aspră decât pe la noi. 

O știu de la Irina.

O vizitez des, chiar de mai multe ori pe zi.

  O însoțesc prin expoziții, mă plimb printre tablouri și sculpturi, merg la concerte, citesc poezii. În traduceri atât de firești, că simt atingerea fiecărei metafore!

Ieri, Irina a tradus din proza lui Baudelaire.

Proză?

Baudelaire nu putea scrie proză..

IRINA nu poate  lăsa vorbele să se adune doar în enunțuri.

Poeme  !

În mers rotund de gânduri!    Nevoia de a mărșălui!

Am văzut cu ochii minții lumea, lumea mea, a ta, lumea noastră mărșăluind..către ce?   Citește și vei afla!

 Cheia este la IRINA! 

http://frunzedeartar.blogspot.com/2011/02/nevoia-de-marsalui.html

 La ora asta, Canada doarme sub șuierul zăpezii. Lumea , cu ale ei..//

 Nevoia de a mărșălui  

Ne pregătim pentru furtuna de zăpadă care se anunță pe toate posturile de TV și radio- așteptăm o cădere de zăpadă de 20-30 de cm peste noapte. Nu știu de ce zăpada mă îmbie mai mult la proză decât la poezie, și ca urmare, ca să nu trec cu arme și bagaje în tabăra ficțiunii, m-am gândit să rămân undeva, într-o zona 'gri': poeme în proză.Traduc mai jos  poemul in proză "Fiecăruia himera lui" de Charles Baudelaire - special pentru Gina.
Iata aici un link spre -->cuprinsul unde pot fi găsite poemele în proză ale  lui Baudelaire. Si, să nu uit, o întrebare: ce poeme in proză sau texte/proză care după părerea dumneavoastră sunt poeme in proză de facto  vă plac? Fiecăruia himera lui,  de Charles Baudelaire  

Sub un cer imens și gri, pe o mare câmpie prăfuită, fără drum, fără iarbă, fără mărăcini, fără nici măcar o urzică, m-am întâlnit cu mai mulți care mergeau aduși de spate. Fiecare din ei purta în spate o imensă Himeră, tot atât de grea ca un sac de făină sau cărbune, sau ca echipamentul unui soldat roman.   Dar fiara monstruoasă nu era o greutate inertă; dimpotrivă, se încolăcea și își apăsa omul cu mușchi elastici și puternici; se agăța cu cele două gheare enorme de pieptul celui ce o purta; capul ei fabulos se înălța deasupra frunții insului respectiv ca o cască oribilă de luptător, menită să stârnească spaima în inamici. L-am întrebat pe unul din acești oameni unde mergea în felul ăsta. Mi-a răspuns că nu știe, nici el, nici ceilalți; dar că evident mergeau undeva, pentru că erau împinși de o nevoie nebună de a mărșălui.
Am observat un lucru ciudat : niciunul dintre acești călători nu părea enervat de bestia feroce supendată de gâtul sau și lipita de spatele-i; as fi zis ca ei o considerau ca făcând parte din ei înșiși. Fetele obosite și serioase nu dădeau semn de nici deznădejde; sub cupola melancolica a cerului, picioarele lor adâncite într-un sol la fel de dezolant ca și cerul, urmau cărarea; fizionomia lor era cea a unor oameni resemnați să spere mereu.
Și cortegiul trecu pe lângă mine și se scufundă în atmosfera orizontului, în locul în care suprafața rotunjită a planetei se furișează dincolo de curiozitatea privirii noastre.
Pentru câteva secunde mă încăpățânasem să vreau să înțeleg această șaradă; dar curând irezistibila Indiferență se abătu asupra mea și m-am trezit de îndată mai împovărat decât cei care își cărau în cârcă nimicitoarele lor Himere.