marți, 14 august 2012

lumina poate fi și ea o cortină,

ca și tenebrele.George Eliot, scriitoare victoriană, cu pseudonim bărbătesc
 
Cineva are un blog. Toți avem câte un blog, vei spune. Da..scriem, povestim, lăcrimăm, ne bucurăm,  ne mai și certăm, că așa este omul- cârcotaș.
Blogul despre care vorbesc este altfel. 

 CER ȘI PĂMÂNT ROMÂNESC.
Autorul  lui s-a gândit să recompună lumea.
 N-o fi chiar potrivit cuvântul, poate că nici gândul omului nu se va fi potrivind cu gândul meu. și ce dacă? eu spun ce cred.
De cele mai multe ori, îmi încep ziua răsfoind  această  carte a omenirii, adunată  ciclic   într-o fereastră, luminată  virtual-   victorii, pierderi,  poeți și  armate,  căderi, înălțări,  zidiri și documente, pictori celebri,  tratate de pace și de război, regizori și comandanți, răscoale, libertate, sindicate,  teatru,  arme, știință, magnați,  arma nucleară,  recorduri,  capitulări, tiparnițe, cărți,  alianțe,  genii, decrete,  descoperiri care au  ridicat omenirea, bucurii , tristeți,  mai bine, mai rău..
Lumea toată    adusă la timpul prezent.
Astăzi am  revăzut cu ochii minții fervoarea serbării de la Putna, entuziasmul tinerilor pe atunci- Eminescu, Xenopol, Slavici.  //
Și amintirea unei cărți celebre -Forsyte Saga, John Galsworthy, după care s-a turnat  unul dintre nu mai puțin celebrele filme ale lumii. Tare mult mi-aș  dori să-l revăd!
Știi ce m-a speriat?  uite, citește..

14 august 2003: Se sting  luminile în NE Americii. Și în Canada.Căderi  masive curent au provocat haos în estul Statelor Unite şi Canada, lovind oraşe mari, cum ar fi New York şi Ottawa. Aceasta este considerata  a fi  fi fost cea mai mare pană de curent din istoria Statelor Unite, ea  afectând  mai mult de 50 de milioane de oameni. Semafoarele s-au blocat, căile  ferate subterane au fost evacuate şi sute de mii de oameni au fost blocaţi în lifturi, în birouri şi apartamente. Zborurile avioanelor  în şase aeroporturi din zonele afectate au fost oprite pentru mai multe ore. Mii de navetişti nu au putut să ajungă acasă şi au petrecut noaptea dormind pe străzi. Toronto s-a cufundat în întuneric.// 

Omul se crede, parcă,  mai presus de sine. 

Știi ce spunea aseară cineva, undeva, într-o emisiune , în care toți țipau, nimeni  nu mai asculta de nimeni, în vreme  ce  li se împărțeau   laude sportivilor- mulți /puțini/  sârguincioși/puternici  sau cum or fi ..ei, bine, cineva a așteptat o clipă de tăcere și le-a spus celorlalți- cred că politicienii ăștia mari , care se încaieră  și nu se mai opresc, ar trebui să meargă toți , să  stea în genunchi în fața altarului  și  să li se citească Evanghelia.

 am uitat  să prețuim lumina?

 

16 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Să așteptăm până mâine- este mare sărbătoare!

      Ștergere
    2. vor veni pentru... decor!

      Ștergere
    3. Să știți că n u mai cred, până nu văd!

      Ștergere
  2. Apropos la ce spunea Mihai...imi veni in minte versurile unui cantec al Cornei Chiriac;"Orpriti timpul,clipa asta minunata....",mai apoi mi-a venit in minte titlul filmului, "Clipa de ragaz" cu regretatul Stefan Iordache...ce sa spun,cred ca este foarte important sa fim constienti ca avem nevoie de momente de adanca introspectie ,de meditatie profunda asupra sensurilor vietii noastre,sa gasim clipe de ragaz in a vorbi cu noi insine ,cu Dumnezeu.
    In rest ia de la clipele bune ale vietii tale tot ce poti lua mai frumos.Depinde de noi acest fapt desigur.Din pacate si de altii uneori.

    PSIn clipa de ragaz,imi place uneori nespus ,sa ma asez la umbra unui copac si sa privesc ramurile lui cum se contureaza in lumina cerului senin.Ma rog.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă ar fi să stabilim un echilibru între gândurile tale, ar rezulta „să trăim clipa!„
      Da, copacii dau energie. Și privesc către cer, cu degetele împreunate.

      Ștergere
  3. Servus Gina
    Mai întîi, am fost pe blogul indicat şi mi-a plăcut.
    Apoi. Politicienii nu-şi aduc aminte de religie decît în zilele de Sărbătoare (dă bine la bobor) şi cînd depun jurămînt (vorba vine) atunci cînd se-nfig în cîte-o funcţie.
    Nu cred că a citit vreunul dintre ei, Biblia (ca de altfel şi majoritatea celor care se-nchină cît îi ziulica de mare).
    Ce să le ceri?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tibi,
      Recunosc, cu mâna pe suflet- citesc din Biblie, nu știu dacă voi putea spune vreodată- am citit Biblia.

      Ștergere
  4. Am uitat,pe politicieni,sincer,nu-i pot intelege defel.
    Nu in biserica ar trebui dusi,ar trebui sa faca un experiment in care timp de 3 luni baremi,sa traiasca cu un salariu de nici 200 de dolari in ciuda unei munci grele si in contextul a numeroase si inerente probleme familiare,multe generate tocami de o asemenea incredibila salarizare.
    Tara bogata,frumoasa si totusi codasa in Europa!
    De ce Doamne oare!?












    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îi mai înțelege cineva?
      În ultima vreme , alcătuiesc un cor ,fără dirijor, în care fiecare își cântă partitura.Cum vrea el.

      Ștergere
  5. Cu mare drag am sa merg sa vizitez blogul...
    De uitat, nu cred ca e uitata. E cufundata acolo undeva,poate s-a pus praful pe ea sau pe noi...Cateodata e bine sa ne intoarcem la lucrurile simple.Cel putin eu asa procedez cand lumina incepe sa fie mai putin intensa...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vera,
      Ai dreptate. Când privesc verdele de dincolo de fereastră, uit de toate relele.

      Ștergere
  6. Ce minunat canta Tudor Gheorghe!
    Cred ca ar trebui ca politicienii nostri sa asculte concerte cu asemenea versuri baremi odata pe luna...daca poezia misca muntii cum spune Sorescu,poate se schimbe ma gandesc si ceva in conceptia si atitudinea lor despre viata romanilor pe care ii conduc.
    Eu cred in puterea mesajului artistic ca un dar de la Dumnezeu.

    RăspundețiȘtergere
  7. Vezi tu,
    Sperăm totdeauna mult de la aleși.Noi sperăm. Ei promit, apoi uită.
    Da, ar trebui să-și facă timp, să se întoarcă la Artă, la mesajul ei binefăcător.
    Că n-o fac este, poate și pentru că nu sunt bine sfătuiți.
    Așa cred.
    Și mai depinde și de educația lor.

    RăspundețiȘtergere
  8. am uitat să preţuim lumina, am uitat să preţuim oamenii, am uitat să preţuim cărţile, muzica şi în final, dar nu chiar la final, am uitat să preţuim viaţa!

    RăspundețiȘtergere
  9. Bună diminneața!
    Mie îmi este tare dragă viața! Iubesc și lumina, și roșul înflăcărat al asfințitului, iubesc chiar și ploaia asta rece , care-ți lasă lacrimi lungi în fereastră!

    RăspundețiȘtergere