miercuri, 23 noiembrie 2016

de bună dimineața , la moș așteaptă!

Este  ora la care ar fi trebuit  să fie în clasă, dacă ar fi avut cursuri  dimineața. Sau să se pregătească de plecare spre  școală, dacă ar fi învățat după amiază.
Venind  din nordul cartierului, adunați în ceată, ca la colind, cei  opt/nouă tineri, îmbrăcați la fel, amestec de nea și de cer, ca să fie recunoscuți că  se află în  slujba  celui care-i păstorește,  împărțeau, cui accepta să primească, pliante cu promisiuni, care mai de care mai  plăcut mirositoare. ( nu mă îndoiesc de asta, bineînțeles)

În  secunda următoare, am zărit freza aceea de poveste, sursă de inspirație pentru pamflete dedicate la încheierea deloc de invidiat a nu știu câtor mandate de mai mare peste cetate.  
 Și, m-am gândit, fără să vreau ,că nesătulă și fără simțul măsurii ființă   poate fi  omul.
 Sau așa sunt( doar) unii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu