marți, 25 ianuarie 2011

de la celălalt capăt al rețelei



Să existe o explicație pentru  că unii prieteni ne trimit , din când în când, ori ne retransmit o glumă spusă  de nu-știu-câte –ori, fără a scrie un cuvințel.
Ieri am primit un set de fotografii superbe!
Absolut superbe!
Știam locurile, cum să nu le știu, dacă le-am văzut împreună?

Chestia este că, dintr-odată, ziua mi s-a părut mai limpede, gerul mai puțin ger..

Dacă ești prea ocupat, dar vrei să păstrezi, cumva, legătura cu o persoană dragă, trimite-i ceva, orice, care i-ar aduce un zâmbet! 



 Sigur vei zâmbi și tu!
Dacă se întâmplă să primești o glumă pe care ai auzit-o de nu știu câte ori, nu lua figura de plictisit, nu ridica, te rog, sprânceana   a lehamite..



Gândește- te că există cineva căruia îi pasă că ești!


 Uite,  la mine în balconaș ,  câteva  flori râd în plină iarnă, nu le pasă de viscolul de  de afară.


Se arată în toată splendoarea lor! 
Le-am adunat bucuria din ochii  mirați ,  de ființe fragile și neștiutoare, știu eu că sunt neștiutoare?
poate că  tăinuiesc mai multe decât s-ar putea crede..
eE bine, da,  ți- le trimit.
Au și parfum!
În stropi de zâmbet!!
Am rupt și un colț de lume albă, într-un dans  de clopoței!!//
p.s.primești/trimiți asemenea mesaje ?

12 comentarii:

  1. O zi bună, Gina, fiecare fotografie are povestea ei...

    Goethe spunea aşa: "Florile sunt simboluri frumoase ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte".
    Iar Jean Girardoux - "Floarea este poezia reproducerii. Este exemplul eternei seducţii a vieţii.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai facut un slalom printre anotmipuri si flori. De la flori naturale la florile de gheata atarnand din copaci pe aleile parcului. Frumusetile iernii. Sa ai o zi placuta in continuare, Gina.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cris,

    Poate că dacă le-am înțelege graiul,
    am fi mai fericiți..

    RăspundețiȘtergere
  4. Gabriela,
    Pentru că frumusețea lor nu are vârstă!!
    O seară bună!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce zice memoria colectivă,

    Când vremea sta a ploaie sau a ninsoare … străsihastrul se afla în continuă zicere: anumite cuvinte rostite ( probabil un text ) cu scopul ca formarea picăturilor sau a fulgilor să fie „ curată “ - în limbajul de acum: hexagon regulat ce se apropie de perfecţiunea geometrică. Florile pe care le vom mirosi în anotimpurile următoare vor fi hrănite prin capilare din seva subtilă a purităţii de acum. Nu sunt benefice toate precipitaţiile ! Zăpada „care se prinde“ anunţă an bun. Semnalăm multă inspiraţie în formarea conglomeratului acestei postări !
    Să fie numai bine !

    RăspundețiȘtergere
  6. Frumoasa alternanta.Vocea florilor vine din sufletul omului,astfel intelegem ce vor sa ne transmita :)

    E frumoasa si iarna, Si atat de necesara!

    RăspundețiȘtergere
  7. Postarea e minunata, doamna Gina. E plina de suflet, zambet, imi place rosul acela de la mititica(floarea) si iarna, care mi-a adus putina raceala, am atins zapada azi cand plecam acasa de la meci, atat de rece! Ieri a nins in continuu, seara tarziu am iesit la o plimbare, era liniste si stelutele de pe jos imi urmareau pasii...
    Stiti- ele sunt ascultatoare de suflete(florile) stiu ce gandim, noi nu stim.
    Ma bucur ca nu au aruncat ai mei inima(trebuie sa mai inghete).
    Mesaje? Secret!
    Seara linistita :)

    RăspundețiȘtergere
  8. @GRIGORE ROTARU,
    Sună atât de ”cosmic„- stă a ploaie/stă a ninsoare!!
    Am întâlnit prima oara verbul”a sta”, într-o formulă tot atât de frumoasă, în „sta să apuie soarele după orizont..„așa începe un capitol din„ Românii subt Mihai-Voievod Viteazul am respectat , sper, corect, textul..eram în clasa a Vi-a, profesorul ne cerea să memorăm mult din textele frumoase, pline, cu mesaj adevărat.
    Tot ce am memorat atunci există undeva, într-o cutiuță..le-am cerut elevilor mei același lucru- uneori a mers, alteori, nu.
    ”Stă a ploaie”- parcă văd cerul, adunându-și norii, se clatină copacii, unduindu-și ramurile..ce comori ascunde limba noastră!!!
    ”Zăpada care se prinde”- adică aceea care nu se topește până trec ”zilele babei și nopțile vegherii” și chiar mai târziu?

    Mulțumesc pentru gând!!

    RăspundețiȘtergere
  9. Lav, copilule!
    Îmi pare rău că ești răcită, tocmai am venit de la concert- sunt săptămâni , când sunt două concerte, ca în această seară.
    Am înfruntat gerul, dar a meritat!
    Mă tot gândeam , în drum către casă, la condiția umană-violonistul Florin Paul, prim- concertmaestru al Orchestrei Radio din Hamburg, la Pitești, optzeci de minute , fără partituri- o sută de spectatori, el pune atâta suflet, este natural, limpede, radios, scena este denivelată, din covor lipsește o bucată, spectatorii sunt înghesuiți în haine groase și fulare....
    Lumea, cu ale ei, unii ies în stradă ..
    Îți plac florile mele și iarna, mă bucur!
    Mesaj? da, pentru cine îl vrea, dacă îl simte!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Elise,

    Postarea este, într-un fel, un gând pentru tine- ți-am spus că pot să mă laud și eu un picuț cu florile mele, pe care le iubesc cu tot sufletul.
    Este primul an , când ”crăciunița ” a refuzat să se deschidă, așa cum era firesc, de Crăciun. Abia acum are bumbișori.
    Violetele au tot zâmbit..câteva luni bune. Trandafirul japonez are o mulțime de bobocei.
    Cactusul n-a vrut să-și mai arate albul în petale moi. Suferă în tăcere, în țepii lui.
    Floarea albă are o tijă alungită, iar ea este o jumătate de cală.
    Pare un arcaș!!A înflorit a treia oară din toamnă , până acum.
    Mă pricep prea puțin la încadrarea florilor în specii, ce știu bine este să le dau apă câtă vor, să le vorbesc , să le mângâi și, mai ales, să mă bucur de ele!!
    Tu, cum spuneam, ești regina lor!!

    RăspundețiȘtergere
  11. Ma consider fericita sa fi primit un astfel de mesaj, pe care l-am citit pe blogul tau!

    Iti doresc ca armonia din acest post sa te urmareasca mereu.

    RăspundețiȘtergere
  12. Irina,
    În fiecare vorbă , îți trimit un gânf frumos!. în fiecare vizită - o bună dimineața!

    RăspundețiȘtergere