marți, 24 septembrie 2013

se scutură toamna..

Trecem  toți pe  drumurile vieții.
În văile lor, lucrurile își dorm existența. Din când în când, câte un vânticel adie spre piscuri.
Lumea este  așa cum vrea ea să fie- reală sau iluzorie-  rămâne a tuturor.
Putem vedea toți la fel, dar nu se întâmplă așa.
 De ce? pentru  că unii- cum să-i numim? ei sunt  oameni de valoare, chiar dacă  în  vremurile astea, când  trecem printr-o mare bâjbâială, eticheta poate părea nefirească- pun vise în ceea ce văd.
 Și visele lor  se topesc în văzul și în auzul nostru..
În viețile noastre.

Geo Saizescu, 14 noiembrie 1932, Prisăceaua, Mehedinți/
23 septembrie 2013,București.
Unul dintre  cei mai mari cineaști ai României.
 șaizeci de ani în slujba  umorului!
Regizor, scenarist, actor.
Filmul este viața mea! 

Odihnească-se  în pace!



 

4 comentarii:

  1. Chiar am revazut recent aceasta superba comedie romaneasca!
    Scoala romaneasca de film a oferit prin actorii ei mai multe tipologii de personalitati artistice decat cea americana axata in special pe cultul carismei anume,al divei,superouluimpe idolatrism intr-o maniera dulceaga ,idilica catre kitsch adeseori.Varietatea stilurilor si tipologiilor interpretative e fantastica ,asa ceva nu prea gasesti la multi altii.
    Celibidache spunea ca avem cel mai bogat mai dens folclor din lume,cred ca asemeni putem vorbi despre lumea filmului romanesc de altadata...o generatie de actori fiecare cu armele sale de seductie si expresivitate aparte,un tablou complex ,multiplu nuantat de un pitoresc aparte.Abia acum realizez ce am avut,ce actori minunati,ce echipa de aur au format.


    Maestrului Geo Saizescu,un rafinat si un umorist de exceptie,Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!

    RăspundețiȘtergere
  2. DA!! Adevărat umor! Tonic!
    Astă seară, noi, toți care am dansat în plină vară, nu mai dansăm. Lăsăm să curgă o lacrimă pentru cel mai vesel dintre scenariști.
    A plecat discret acest om tonic, talentat, care ne-a ajutat să evadăm dintr-o realitate cenușie, hrănindu-ne sufletele.

    Păcală? delicii artistice!
    ”Trăiască Păcală!„și părintele lui!

    RăspundețiȘtergere
  3. Cand l-am vazut ultima data la televizor (cu cateva luni in urma, cred, dar poate ma insel), parea plin de energie. Uite ca lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi!
    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si... sa nu-i ia umorul, niciodata!

    RăspundețiȘtergere
  4. Dumnezeu l-a înzestrat pe el cu arta umorului.
    El ne-a înveselit pe noi, ajutându-ne să înțelegem autenticul, spus sub forma lucrului hazliu, dar profund.

    Ce urmează depinde ..de câtă inteligență avem în a-i gusta umorul pus în filme de mare calitate!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.