joi, 12 septembrie 2013

între noi..

Am tot citit  și ascultat, în ultima vreme, mulțime de păreri despre  oameni și câini, nu contează ordinea, spun cei mai mulți. 

Iubesc  viața! 
Iubesc copiii-pe  ai mei și pe ai tuturor-  noi toți, dacă sufletește nu am mai fi copii, lumea ar arăta probabil  mult mai rău decât se prezintă. 
În gospodăria părintească toate animalele erau prețuite și iubite. Nu-mi amintesc ca părinții sau bunicii mei să fi lovit vreun animal, fie el, câine, pisică, oaie, cal sau văcuță.
 Am avut cățel și în apartament, l-am iubit toți, ca pe unul de-al casei. N-a mers..ne lua prea mult timp,  fiecare avea  treburile sale, Bil îi deranja pe vecini, plângând după noi sau după libertatea lui.
După ce  nu l-am mai avut, l-am plâns cu  disperare, l-am adus din nou acasă, tot n-a mers treaba, așa că  ne-am despărțit definitiv. 
 În opinia  mea,  fără să spun că este bună,  câinele are nevoie de  spațiu, curtea este locul  în care se simte  el liber și de folos.
 Am umblat prin multe locuri-NICĂIERI- deci nici în Parisul doamnei B.B- NU AM VĂZUT CÂINI SLOBOZI PE STRĂZI, cu excepția  unuia, într-o seară, în Atena- un cățel blând, care a ținut pasul cu noi mulți kilometri. 
Detest agresivitatea de orice fel.
Am  văzut copii mușcați de câini, doi dintre ei erau elevii mei, m-am simțit încolțită de  două haite, întâia oară m-am apărat cu umbrela, era iarnă, a fost cumplit..
A doua oară, s-a întâmplat chiar  în fața blocului meu, au apărut vreo trei, din senin, „stăpâna „era o persoană din imobilul vecin- n-a schițat niciun gest .. am scăpat grație unui domn, care, și el, fusese atacat  cu vreo câteva zile  înainte..
Nu am păstrat ranchiună  bietelor animale. 
Nu-i înțeleg pe cei care se declară mari iubitori, doar pentru că  îi hrănesc, din când în când, fără să le pese prin ce locuri umblă,  cât de murdari  sau de bolnavi sunt, dacă beau apă, dacă atacă .
În Parcul Trivale sunt mulți  câini, unii dintre ei, foarte periculoși, se adună într-o clipă.
Nu am  nicio soluție, pentru că dacă aș fi avut, aș fi creat ceva.
Sunt oameni plătiți să vegheze la bunul mers al vieții și al societății. S- au „bătut„ să ajungă în fotolii atât de râvnite!
Avem  făuritori și  cunoscători  de legi. 
Toți avem dreptul la viață , la civilizație, la un trai  bun. 
Cred că,  dezbinați și cu sufletele pline de ură ,nu vom reuși  decât să ne facem mult rău unii altora..

32 de comentarii:

  1. Nu stiu cum ar trebui rezolvata aceasta situatie.Nici cainii,nici oamenii nu-s de vina.Poate mizeria din jurul nostru ar trebui curatata sa nu aiba unde sa se adune cainii.

    Cat despre legatuta dintre oameni si caini ce sa zic...de cateva saptamani n-am mai fost acasa.Vorbind cu Sorin la telefon,labus mi-a auzit vocea.a ciulit urechile si a cerut sa ma asculte.Parca vorbea cu mine.Desi e doar un caine simte dorul,ii lipsesc si lui.:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai revenit, Angi! ce dor mi-a fost de vorba ta cuminte!

      Eu cred că mizeria din jur, ca și faptul că se întâmplă atâtea rele,se „leagă ” de lipsa educației.
      Cine pe cine educă??

      Ștergere
  2. Foarte corect spus ....mai putin finalul ! Adica ,nici macar asa de-o opinie personala nu puteti pune..??..

    RăspundețiȘtergere
  3. Opinia mea rezultă din ce am spus, nu este prea limpede exprimată?

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu cred la fel, locul unui caine este la curte. Omul a uitat de mult ordinea lucrurilor... Cand merg pe strada si dau de unul, doi sau mai multi patrupezi care stapanesc trotuarele, ma intreb cum de la altii se poate sa fie cum spuneati si la noi nu. Daca sunt singura e una, dar daca mai sunt si cu Matei, care ar fugi sa-l mangaie pe vreunul...

    Din pacate, d.na Gina, suntem de mult dezbinati, oamenii s-au schimbat foarte mult, rau o sa tot fie. :(

    RăspundețiȘtergere
  5. Altfel spus, dragă Crenguța,ce se întâmplă la un nivel se întâmplă la orice alt nivel, ca să exprimăm oarecum „matematic „teoria împărțirii mulțimilor în submulțimi..

    RăspundețiȘtergere
  6. Se pare ca pe la voi in Pitesti problema aceasta a cainilor mai agresivi este acuta.
    Inca odata spun ca nu se poate generaliza,exista motive pentru care lucrurile au luat-o de sub control cum s-ar spune.Se poate sa existe o infestare in masa cu virusul rabiei ,poate sunt multi oameni rai care au hartuit caini si alte cauze ce pot fi lesne deduse(nu cunosc acest oras,nu am vazut locurile)...exista cauza si efect in toate,trebuiesc gasite deci cauzele.Cainele cu stapan sau fara nu ataca omul decat in anumite situatii.

    Eu stiu insa gramada de cazuri de caini agresati de om cu sadism,unii sunt copii!

    Daca imi aduc aminte bine la Pitesti o cetateana straina,nu mai retin ce natie ,a deschis un adapost pentru caini.Se pare ca aveti foarte multi,si cum sunt ignorati si tratati de unii cetateni a oripilat-o.E posibil insa sa vina altii sa faca curatenie la noi din banii lor?Nu ne e jena asa oleaca baremi?

    Spun raspicat NU eutanasierii cainilor fara stapan!Sa se ia aceasta masura doar in cazurile de rigoare,nu putem generaliza cazand in pacatul extremismului totalitarist.
    E tardiv ce spun,cui ii pasa...dar mai sper intr-un miracol!

    RăspundețiȘtergere
  7. De ce ce nu ati sesizat telefonic asociatiile care se ocupa de problema animalelor fara adapost?!

    RăspundețiȘtergere
  8. Bravo!și? au fost anunțate, au apărut niște indivizi îmbrăcați în negru ș.a.m.d. este încurcată problema.Localnicii satelor învecinate aduc , cu mașinile, câinii de care vor să se dispenseze. Îmi spunea o prietenă că a și văzut din casă, era dimineață, devreme..

    Nu susțin eutanasierea.
    Vreau ca persoanele învestite cu funcții de răspundere în acest sector ale vieții sociale să-și facă meseria și să răspundă în fața legii pentru felul în care au gestionat banii primiți.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noi romanii nu avem grija de drepturile copilului si noi intre noi ca oameni apelam la masuri barbare adeseori ...ce sa mai fie vorba de intelegerea soartei acestor necuvantatoare care au salvat atatea vieti omenesti in istoria omului.
      Singurele persoane abilitate pentru a rezolva aceasta problema sunt cei care iubesc cu adevarat animalele,adica cei de la protectia si drepturile animalelor.Dar trebuiesc sprijiniti! Politia comunitara,primari,parlamentari de parerea lor trebuie sa tina cont,cu ei trebuie sa comunice,dezbata ,gasi solutii.
      Pricepere fara dragoste si cunoastere nu exista!!!

      Ștergere
    2. Să nu crezi că nu-ți înțeleg trăirile..chestiunea este că tu și alții cu suflete atât de încăpătoare de bine , practic, nu puteți face mai nimic..
      LUMEA ESTE FOARTE DURĂ.

      Ștergere
    3. Stiu...asa spuneau si cei care manifestau pentru drepturile animalelor dupa ordonanta aceea de cosmar...ne simtim neputinciosi!Pentru ca unii au drept de a hotara destinele a milioane de vieti!Ce nedrept!
      Cum sa hotarasc eu ceva despre ceva in care nu cunosc ,nu ma pricep,nu ma atrage!?Las pe cel care lucreaza in domeniu ,nu? adica in acest caz pe cei care cunosc si iubesc rasa canina!E atat de simplu in fond!

      Ștergere
  9. Sa stii ca nici eu nu am vazut caini slobozi in Bucuresti in zonele centrale turistice.Parisul mai marginas ...fii sigura ca sunt caini vagabonzi!Multi chiar!Cum exista om cersator,asa exista si caine vagabond...asta e Viata!

    Stii probabil ca alte tari europene au pornit candva demult o campanie de ucidere in masa a "fiarelor" muntilor si au rams astfel fara ursi si lupi.Astazi regreta dandu-si seama ca au distrus un anumit echilibru al naturii...ca atare se pune problema repopularizarii unor habitate cu ursi si lupi adusi de la noi.Cam Jumatate din ursii Europei se gasesc in muntii nostrii!...o treime cam din lupi sunt la noi!
    Vezi cum in tot "raul" exista si un bine!...vb vine!

    RăspundețiȘtergere
  10. Capitolul XXI din "Micul print" a lui Exupery;

    "- Oamenii au dat uitarii adevarul acesta - zise vulpea. Tu insa nu trebuie sa-l uiti. Devii raspunzator de-a pururi pentru ceea ce ai imblanzit."

    Exceptional intreg acest capitol despre imblanzire,prietenie,responsabilitate...

    RăspundețiȘtergere
  11. completare:

    "- Nu cunoastem decat ceea ce imblanzim - zise vulpea. Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Ei cumpara lucruri de gata, de la negutatori. Cum insa nu exista negutatori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Daca vrei sa ai un prieten, imblanzeste-ma!
    - Ce trebuie sa fac? zise micul print.
    - Trebuie sa ai foarte multa rabdare - raspunse vulpea. La inceput, te vei aseza ceva mai departe de mine, uite-asa, in iarba. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti nici un cuvant. Graiul e izvor de neintelegeri. Insa vei putea, pe zi ce trece, sa te asezi din ce in ce mai aproape de mine ...
    A doua zi, micul print veni din nou.
    - Mult mai frumos era, daca veneai si astazi la aceeasi ora - zise vulpea. Daca de pilda, vii la ora patru dupa-amiaza, eu inca de la trei voi incepe sa fiu fericita. Pe masura ce ora va trece, si mai fericita ma voi simti. La ora patru, ma vor cuprinde un freamat si o neliniste: voi descoperi cat pretuieste fericirea! Dar daca vii la voia intamplarii, eu niciodata nu voi sti la care ceas sa-mi impodobec sufletul. Ne trebuie rituri.
    - Ce-i acela rit? zise micul print.
    - E si el ceva cu totul dat uitarii - zise vulpea. E ceea ce face ca o zi sa se deosebeasca de celelalte zile, o ora, de celelalte ore. Au un rit, spre pilda, vanatorii mei. Se duc sa joace, joia, cu fetele din sat. Joia, prin urmare, e o zi minunata! Ma plimb si eu, atunci, pana la vie. Daca vanatorii s-ar duce la joc la voia intamplarii, toate zilele ar fi la fel, iar eu n-as mai avea vacanta niciodata.
    Astfel micul print imblanzi vulpea. Iar cand ora despartirii fu aproape:
    - Vai! zise vulpea ... Am sa plang ...
    - Din vina ta - zise micul print - eu nicidecum nu-ti voiam raul, ci ai vrut sa te-mblanzesc ...
    - Asa e - zise vulpea.
    - Dar ai sa plangi! zise micul print.
    - Asa e - zise vulpea.
    - Atunci nu dobandesti nimic din asta!
    - Ba dobandesc - zise vulpea - datorita culorii graului. Apoi adauga:
    - Du-te sa mai vezi o data trandafirii. Vei descoperi ca floarea ta nu are-n lume seaman. Intoarce-te apoi la mine, spre a-ti lua ramas bun, iar eu iti voi darui o taina.
    Micul print se duse sa mai vada o data trandafirii:
    - Voi nu semanati intru nimic cu floarea mea, voi inca nu sunteti nimic - le spuse el. Pe voi nimeni nu v-a imblanzit, precum nici voi n-ati imblanzit pe nimeni. Sunteti precum era si vulpea mea. Nu era decat o vulpe, aidoma cu altele, o suta de mii. Eu insa mi-am facut din ea un prieten, iar ea acum nu are-n lume seaman."

    MINUNAT!...cam asa stau lucrurile ma gandesc eu si cu el,cainele imblanzit de om,prieten devotat de atatea ori....am uitat,am devenit iresponsabili,l-am tradat!

    RăspundețiȘtergere
  12. continuare pana la sfarsitul capitolului...taina incredintata

    Si florile se rusinara.
    - Voi sunteti frumoase, dar sunteti desarte - le mai spuse el. Nimeni n-ar avea de ce sa moara pentru voi. Floarea mea, fireste, un trecator de rand ar crede ca-i asemeni voua. ea insa, singura, e mai de pret decat voi toate la un laolalta, fiindca pe ea am udat-o eu cu stropitoarea. fiindca pe ea am ocrotit-o eu cu paravanul. Fiindca pentru ea am ucis eu omizile (in afara doar de cateva, pentru fluturi). Fiindca pe ea am ascultat-o eu cum se plangea, ori cum se lauda, ori cateodata chiar si cum tacea.
    Fiindca ea e floarea mea.
    Si se duse inapoi, la vulpe.
    - Ramai cu bine - zise el ...
    - Te du cu bine - zise vulpea. Iata care-i taina mea. E foarte simpla: limpede nu vezi decat cu inima. Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor.
    - Ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor - spuse dupa dansa micul print, ca sa tina minte.
    - Numai timpul cheltuit cu floarea ta face ca floarea ta sa fie atat de pretioasa.
    - Numai timpul cheltuit cu floarea mea ... facu micul print, ca sa tina minte.
    - Oamenii au dat uitarii adevarul acesta - zise vulpea. Tu insa nu trebuie sa-l uiti. Devii raspunzator de-a pururi pentru ceea ce ai imblanzit. Tu esti raspunzator de floarea ta.
    - Eu sunt raspunzator de floarea mea ... spuse dupa dansa micul print, ca sa tina minte.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate că trebuie să vină CINEVA să-l îmblânzească, ACUM, pe om-

      „- Voi nu semanati intru nimic cu floarea mea, voi inca nu sunteti nimic - le spuse el. Pe voi nimeni nu v-a imblanzit, precum nici voi n-ati imblanzit pe nimeni. Sunteti precum era si vulpea mea. Nu era decat o vulpe, aidoma cu altele, o suta de mii. Eu insa mi-am facut din ea un prieten, iar ea acum nu are-n lume seaman."

      Ștergere
  13. In opinia mea aceasta tevatura a fost folosita pentru imaginea pradatorilor bipezi!
    Reiau punctul meu de vedere mentionat si in alta parte!
    Am semnat petitia de eliminare a cainilor vagabozi de pe strazile oraselor din Romania (obiectivul ar fi: sa nu mai existe câini fără stăpâni !).
    Eliminare si nu eutanasiere in masa, asa cum declama, vocile “nazy ” din politica romaneasca!

    Totusi nu pot sa nu remarc ,retata clasica de manipulare si dezinformare, care a permis televiziunilor si unor jurnalisti total “neutri” si “apolitici” sa augmenteze nenorocirea abatuta asupra unui inocent
    ( micutul nu a fost omorat de caini fara stapan , ci de cainii adapostiti pe o proprietate privata -unde a intrat pentru ca nu a fost supravegheat!) copilul si sa speculeze in scopuri numai de ei stiute (??!- cu stupoare constat ca parintii indurerati au avut “puterea” de a participa la emisiunile “formatoare de opinie” -Acces direct si Maruta -Pro TV – http://www.b365.ro/bunica-copilului-ucis-de-maidanezi-a-povestit-tragedia-maruta-a-izbucnit-in-lacrimi_194334.html) si sa initieze drept “solutie” salvatoare -uciderea tuturor cainilor de pe strada (propunere stupida care nu va rezolva situatia cainilor fara stapan si nici a cainilor agresivi cu stapan).
    Conform O.U.G. 155/2001 – cainele fara stapan este : “orice caine, care circula liber, fara insotitor in locurile publice”.
    Tragedia care a avut loc nu are nicio legatura cu maidanezii sau cainii strazii sau cainii vagabonzi, maidanezii , comunitarii fapt cunoscut prea bine de presa,insa ignorat in mod intentionat.

    Poate ca opinistii din media romaneasca ar fi trebuit sa incerce cu un dram de sinceritate sa initieze o adevarata dezbatere axata pe teme legate de “riscurile detinerii cainilor agresivi si ingradirea propirietatilor in care sunt detinuti acestia ”, “riscurile ce pot apare atunci cand copii raman nesupravegheati” si “solutii pentru a avea orase fara caini vagabonzi ” ( dar cea din urma tema nu produce rating! ).

    Si, in maniera specifica tehnicilor de condiţionare ale maselor, asa s-a ajuns sa funcţioneze perfect isterizarea şi divizarea populaţiei. Mergand pe generalizare, cainii strazii, pentru ferocitatea unor interese partinice au ajuns “acarii pauni” ai unei tari ce se aproprie de faliment din cauza pradatorilor hominizi si cu fata umana!

    In Bucuresti, cel putin, s-au castigat niste licitatii!
    ASPA nu face fata prinderilor de catei, acestea sunt NOILE colaborari cu prefacuti hingheri peste noapte:
    BEST MARKETING SRL - Clinica stomatologica ce ofera servicii de medicina dentara pentru intreaga familie
    TERRA MARIQUE S.R.L. - Intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie
    ELEN BASIC BUSINESS SRL - Activitati de consultanta pentru afaceri si management

    http://www.b365.ro/aspa-da-219-lei-pentru-prinderea-unui-singur-caine-firma-de-stomatologie-contractata-ca-hingher_194547.html

    Din pacate, este mai usor sa ucizi decat sa iti asumi responsabilitati. Fara asumarea responsabilitatii, situatia se va repeta la nesfarsit.
    Situatia cainilor fara stapan (unii abandonati) se rezolva in alta maniera acolo unde exista iubire fata de fiinte si responsabilitate!

    http://www.rollingstone.com/culture/news/city-of-strays-detroits-epidemic-of-50-000-wild-dogs-20120320
    Cu pretuire,
    Brindusa Frunza



    RăspundețiȘtergere
  14. Bună dimineața târziu, Brândușa, cu mii de scuze pentru întârziere!

    Am citit cu mare interese opinia ta, atât de corectă și de întemeiată pe fapte.
    Eu am lipsit din țară când s-a întâmplat nenorocirea copilului, din această cauză am „picat„ tocmai când problema da în clocot. Sunt atâtea de observat, păcat este că noi, oamenii, dești toți spunem că vrem să FIE BINE, acționăm așa cum se vede..

    Eu am o problemă cu televiziunile- Doamne, cum vor fi putând-mame, tați, frați, surori etc., de dragul audienței, să intre cu bocancii în sufletele părinților atât de năuciți de necazul ireparabil care a dat peste ei?
    Nu cred că o mamă sau un tată, al căr(e)ui copil a terminat cu viața astfel, ar fi dat fuga la nu știu ce televiziune să-și spună durerea, cred că nu au fost lăsați în pace..
    Este monstruos!

    Apoi- problema câinilor străzii- răspundeam cuiva mai sus- orașul nostru este plin de maidanezi, unii „cuminți„, alții agresivi.Trebuie să se facă ordine, chiar nu se mai poate trăi așa. Cunosc persoane, care nu ar da o bomboană unui copil folosit de mama sau de oricine altcineva, ( la întins mâna), darse dau mari iubitoare de maidanezi, lăsând deschisă ușa de la intrarea în bloc, doar să-i scandalizeze pe alții, maniaci în privința curățeniei..ce poți spune??

    Îți împărtășesc TOTAL opinia-

    „Am semnat petitia de eliminare a cainilor vagabozi de pe strazile oraselor din Romania (obiectivul ar fi: sa nu mai existe câini fără stăpâni !).
    Eliminare si nu eutanasiere in masa, asa cum declama, vocile “nazy ” din politica romaneasca!„
    Chestiunea este că de la ce sperăm noi, până la ce se face este cale lungă..

    BANII!!!

    Știi ce senzația am avut după întoarcerea din Sicilia? că mă simt străină..s-au întâmplat atâtea rele în ultimele zile, parcă a înnebunit de tot lumea.

    RăspundețiȘtergere
  15. Foarte frumos ai spus lucrurilor pe nume.
    Simt si gandesc exact ca tine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Știi ce întrebare nu-mi dă pace?

      cât contează ce simțim noi??

      Ștergere
  16. Gina,nu ia obligat nimeni pe parinti sa participe la emisiuni tv...este alegerea lor!Poti spune da sau nu,nimeni nu te poate obliga!
    Insa...sunt situatii cand ai nevoie sa simti intelegere,compasiunea,dragoste...psihologic ce vreau sa spun este ca pot fi de mare folos chiar asemeni invitatii tv...candva nici eu nu intelegeam,dar reflectand am ajuns la concluzia ca nu e rau sa raspunzi afirmativ ,sa-ti exprimi durerea public in diverse emisiuni tv unde se afla oameni care prin ce spun ii simti aproape de tine,fapt ce te poate ajuta sa depasesti o anume trauma.
    Desigur ca mai depinde si de calitatea emisiunii,a moderatorului,si altele...dar in general ,nu e de condamnat!(repet,candva nu eram de acord)

    RăspundețiȘtergere
  17. Cred că atunci când omul este în suferință, este(foarte) vulnerabil- sentimentele lui sunt exploatate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E un fel de terapie colectiva....te simti in centrul atentiei,si este fr important sa simti ca o tara intreaga e alaturi de tine,sa auzi vorbe bune,sa simiti compasiunea semenilor aproape...In asemeni momente stand acasa singur indurerat,napastuit nu stiu daca este mai bine,(rudele ,cunoscutii vin si pleaca,multi nu stiu articula cateva cavinte adecvate)...realizez lucrul acesta de ceva timp incoace...candva il detestam!

      Depinde desigur si de temperamentul fiecaruia,unii sunt puternic introvertiti,dar un temperament extrovertit spre exemplu asa ceva il ajuta cu siguranta sa se descatuseze ....

      Ștergere
  18. Ce am văzut eu nu semăna deloc a compasiune- întrebările erau total nepotrivite. Omul, săracu, trebuia să răspundă..

    RăspundețiȘtergere
  19. Buna seara,Doamna!

    Si eu imi cer scuze ca va raspund acum!

    "Cunosc persoane, care nu ar da o bomboană unui copil folosit de mama sau de oricine altcineva, ( la întins mâna), darse dau mari iubitoare de maidanezi, lăsând deschisă ușa de la intrarea în bloc, doar să-i scandalizeze pe alții, maniaci în privința curățeniei..ce poți spune??"

    Ce pot sa spun? Nu este firesc! Este o falsa pretuire a fiintei!


    Din pacate sunt multe persoane inadaptate cu traiul in comun, la bloc, care vietuiesc cu senzatia ca spatiul lor se rezuma doar la peretii interiori ai locuintei . E o realitate extrem de deranjanta.

    In ce priveste alegerea familiei micutului care a sfarsit in mod tragic, va rog atat pe dvs cat si oaspetii dvs., a intelege ca, in prezentarea si derularea evenimentelor descrise de mine, nu am intentionat sa aduc vreo umbra de acuza legata de alegerea peregrinarilor familiei indoliate ( nu am nicio autoritate sa ii judec eu). Doar faptul ca,.personal, nu am putut si nu pot intelege aceasta forma de exteriorizare a durerii in "dialog" cu hienele media. Dar cine sunt eu? Doar o simpla fiinta.

    In adancul inimii mele, va marturisesc, ma doare pana la lacrimi orice drama prin care trece inocentul, indiferent de mersul sau!
    Cu pretuire,
    Brindusa Frunza










    RăspundețiȘtergere
  20. M-am tot gândit la cele trei teme, pe care le identific în comentariul tău, la ce le unește. Cred că nu mai este vremea NEGĂRII, nu acesta este rostul vieții; nu putem închide fereastra și să tragem storurile, cum nici urechile n u le putem astupa, pretinzând că nu este treaba noastră ce se petrece dincolo de noi.
    Societatea suntem NOi, cu toate ale noastre.
    Depinde ce facem cu/din ea.

    RăspundețiȘtergere
  21. Ce spuneam si pe alt blog,tu nu intelegi la ce masura s-a ajuns?????Deci problema dureroasa acum care este?
    Dreptul tau spui,dar dreptul lor?

    RăspundețiȘtergere
  22. Știi ce nu înțeleg?
    de ce a trebuit să folosești5 semne de întrebare- este ca și cum ai țipa.
    Cum adică dreptul meu contra drepturilor altora? NU! de unde îți vine ideea asta?
    Eu îmi apăr dreptul la viață. O viață civilizată.
    Nu cumva ar trebui să fie altfel?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da Gina , exact ca si cum as tipa........nu la tine, la "masura"!!!
      Dreptul la viata implica ambele parti,nu?


      Interesant...chiar acum realizez, in graba am nimerit de 5 ori ?,si tot atatea articole am scris pe blog pe aceasta tema.Stranie coincidenta,nu?

      Ștergere