joi, 19 iunie 2014

ce inveti la tinerete..



Pana la ora asta, am vorbit, la telefon, bineinteles, cu vreo cativa colegi de liceu, pe care nu i-am intalnit niciodata, in anii care au trecut de la bacalaureat. 
Pe vremuri,  aveam senzatia ca noi, fetele, eram , cumva , mai dificile, motivele fiind lesne de inteles: cine ia note mai mari, cine indrazneste sa-si  ajusteze sarafanul,  cine vine  la ora domnisoarei Lupescu  altfel decat scria in regulament, cine  primeste mai multe  biletele in cartea de  franceza..
Astazi , am descoperit o lume stranie-  niste adulti obositi, chiar imbatraniti, in locul  unor  fosti baieti simpatici- unul imi spunea Giuculus, bine ca si-a amintit imediat  alintul, dar, desi locuieste la doi pasi de liceu,  a fost de  neclintit  din : ~~nu vin,   nu pot, sunt cu medicamentele dupa mine~...
Sa nu mai  inteleg eu  mersul vremii, al lucrurilor? cum adica,  sa nu vrei sa vii  la o intalnire cu  fostii colegi, atatia cati mai sunt, dupa cateva zeci de ani,  in curtea liceului  sau in  fosta noastra clasa..

Imi vin in minte  tot felul de intamplari, unele  foarte simpatice, altele ceva mai  altfel..toate  invaluite in poezie,  fie ea chiar  presarata cu mici revolte adolescentine.
Cum sa uit  razvratita, dar mocnita  ~cura de filozofie~,  trasul de cozi, spaima in fata tablei, la chimie, zumzaitul asurzitor de dupa teza la fizica, avioanele in  zbor fara tinta , la ora de rusa, logaritmii doamnei Tica,  vulcanii si fluviile lumii,  de a caror  localizare pe harta  nu scapai nici in visele   ocupate de eroul ~~atat de diferit de ceilalti~, fie ca era chiar ocupantul penultimei banci din clasa ta sau  dintr-o alta ....
 Sa nu ne fi invatat profesorii nostri pe toti la fel ca vom trai intr-o lume  complicata, in care trebuie sa-ti croiesti drum, chiar prin hatisuri,  sa te aperi, calindu-te, cand esti incoltit, dar sa te bucuri cu tot sufletul , ori de cate ori ai prilejul? Ca de fapt,  toata viata, ramai elev de liceu, mai ales atunci  cand te confrunti cu  cele mai neasteptate provocari? ca frumusetea  se ascunde in cele mai marunte si negraitoare  lucruri?
vezi? tot  mereu, alte incertitudini..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu