luni, 26 martie 2012

să se revizuiască..

Iertată fie-mi  aparenta lipsa de modestie. 
Scriam , în urmă cu vreo lună, despre un experiment  în școla noastră, salutându-l .

http://incertitudini2008.blogspot.com/2012/02/scoala-altfel.html
Mi-ar plăcea să cred că abundența de cititori  ai respectivului post  are o menire pozitivă, adică sper ca profesorii  care îl citesc să nu fie în pană de idei, ci să facă schimb de opinii.
 Spun asta, pentru că , discutând  cu  mamele a  doi foști elevi, acum liceeni  la o șoală de renume din oraș,   din una în alta , absolut din întâmplare,  am ajuns la  momentul cu pricina- săptămâna  școlii altfel.
Deloc bucuroase, doamnele mi-au spus că în clasele fiilor lor,  clase de matematică/informatică, problema s-a rezolvat repede. Cum? simplu- elevii au adus încă de atunci câte 150 de lei- costul unei excursii, care înseamnă   patru din cele cinci zile.
Altfel, așa-i?

12 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Vera,
      adică „nici prea/prea, nici foarte/foarte?
      Sau te gândești la ce m-am gândit eu?

      Ștergere
  2. Adica banul le rezolva pe toate:(...

    Eu nu dispun de parinti cu bani,asa ca Scoala mea chiar va fi altfel,dar numai pentru ca voi avea 5 zile in care activitatile,alta data rasfirate pe parcursul semestrului(cand alte scoli nici nu se sinchiseau sa mai mearga la cursuri...)desfasurate ii vor incanta pe copiii mei.Propunerile au fost si din partea lor.:)

    Intr-o zi mi-am planificat o zi dedicata literaturii,dar vizionand filme,facand un panou literar cu scriitorii preferati,dar si cu creatiile elevilor mei,trecand pe la o biblioteca si librarie din oraselul apropiat;

    Alta zi o sa abordam"Mintile agere"un concurs de matematica distractiva,ca pe urma sa mergem in vizita la una dintre cele mai interesante case din sat,casa INOVATORULUI,care cu mintea si prticeperea sa a conceput din propria casa un adevarat "muzeu" transformandu-si fiecare camera in ceva special...Camera din oase,Camera din ceramica,Camera din dopuri de sticla...;

    Alta zi e dedicata sportului,unde impreuna cu toti copiii de la toate scolile din comuna vom avea activitati recreative,distractive dar in special sportive;

    Apoi,fiindca locuim intr-o zona extrem de frumoasa,la poalele M-tilor Codru Moma m-a gandit sa-i dam naturii o mana de ajutor si sa mai adunam din jurul nostru ramasite ale inculturii si lipsei de civilizatie a unor asa numiti oameni.Padurea,apa,iarba,florile,gazele,pietrele ne vor oferi o zi plina de informatii ,dar si de placere.

    Ziua de vineri o vom dedica pregatirilor sarbatorilor religioase care vor bate la usa.Mainile noasrtre vor fi foarte ocupate,vom coace prajiturele,pe care le vom si manca:),vom vopsi oua,vom invata sa decoram o masa festiva si aici m-am gandit sa participe pe langa elevii mei si parintii care vor putea veni.

    Cam asa o sa arate saptamana noastra de"Scoala Altfel".

    Excursia o las pe sfarsitul anului:).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toată stima, DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE!!
      Elevii tăi sunt niște privilegiați!

      Ștergere
  3. Waw! Imaginatie? Pe ce lume traiti?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. După cum mă întrebați, într-o lume imaginară..

      Ștergere
  4. Ana-Maria,
    Ți-am „adus” comentariul și aici: este foarte interesant tot ce spui!

    Adriana-MariaMar 26, 2012 01:52 PM
    Eu sunt in clasa a XIIa. Si ma asteapta in saptamana "scoala altfel" 3 zile de pregatire la matematica si una la romana. Nu sunt prea lamurita ce facem in restul timpului, dar as fi sacrificat orice altceva pentru mai multe ore de romana. De ce? Pentru ca ma simt mai bogata suflesteste dupa fiecare din aceste ore. Toti colegii mei, de fapt, parca sunt 'in transa' ascultand-o pe doamna profesoara:) Si zice asta cineva care invata la un liceu economic.
    Ideea scolii altfel e buna, dar din ce-am observat, la profesorii mei, cel putin, totul e privit ca o obligatie si de aici dispare si placerea de a petrece timpul impreuna si altundeva decat la scoala. Plictiseala dumnealor ni se transmite si noua si, in plus, cum sa ne mai vina sa comunicam cu dumnealor cand tot anul au avut grija sa ne sperie cu bacalaureatul?:D
    Imi place tare mult cum ati descris "prototipul" de profesor la inceputul postarii, pentru ca se potriveste manusa doamnei profesoare despre care am pomenit si de care chiar o sa-mi fie dor cand voi termina liceul. Ma intreb cum ar arata scoala daca TOTI dascalii ar fi ca dumneaei...
    Sa aveti o saptamana cat mai placuta!:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi place mult ce spui, Ana-Maria, i-aș certa pe aceia dintre profesorii tăi, care se simt „înghesuiți„, pentru că nu se pricep sau nici măcar nu încearcă să se preocupe .
      ”Școala altfel„ este o noutate, de ce nu or fi luând-o ca atare?
      De asta zic eu că mulți au ajuns profesori din întâmplare, asta o constați, văd, și tu. Și colegii tăi.
      Grav, foarte grav!
      Mă bucur că ai o profesoară grozavă tocmai la limba română, nu contează că urmezi cursurile unui liceu economic.
      Peste ani, sufletul își va fi tot plin, frumos și bogat! Și ți-o vei reaminti pe Doamna cu mare plăcere.
      Mă gândesc că ați fi putut face chiar voi provocări pentru profesorii voștri, în fond, nu doar despre bacalaureat este vorba.
      Veți avea o profesie,cât știți despre ea?
      De ce nu v-ați fi dus chiar în niște unități comerciale, să aplicați ceea ce ați învățat teoretic?
      Zic și eu..

      Mult succes îți doresc!

      Ștergere
  5. M-ați incitat pe blogul meu să discutăm despre „școala altfel”. Citind acum postarea prin care ați introdus acest concept, descopăr că eu am fost un elev al acestei școli, acum mai bine de patruzeci de ani.

    La Școala Generală nr. 3 din Sibiu, în anii 1960, toată lumea, de la director la soțul femeii de serviciu mi-au zis, din clasa I până într-a VIII-a numai Hari.

    Profesoara de istorie, care ne era și dirigintă, ne-a învățat din clasa a V-a să luăm „notițe”, adică preda un fragment din lecție, apoi sintetiza pe tablă, cu puncte și subpuncte ceea ce rezultase din prezentarea ei, ceea ce noi copiam în caiete. Câțiva dintre noi, mai buni la istorie, am ajuns repede să facem acest lucru la tablă, în timp ce doamna profesoară vorbea.

    Profesoara de română nu mă scotea din nota 7, pentru că nu învățam nimic. Dar nici notă mai mică nu mi-a dat vreodată, pentru că eram în „conducerea” cenaclului literar școlar pe oraș. Cu toții am învățat să cercetăm în bibliotecă, începând cu cea a școlii și terminând cu Biblioteca Astra din Sibiu.

    Profesorul de matematică din clasa a VIII-a, suplinitor, ne-a chemat tot anul cu o oră mai devreme la școală („dimineața aveți mintea mai limpede”), astfel încât am făcut matematică la nivel excepțional, șase ore pe săptămână. Iar cei cu note mari la matematică trebuiau să vină cu Gazeta matematică, și să dovedească prezența lor pe lista rezolvitorilor de probleme.

    Profesoara de matematică din ceilalți ani a fost și instructoarea noastră de mers pe munte în Făgăraș, începând cu clasa a VII-a (până atunci făcuserăm doar munții ușori, Cindrelu, Cibin...).

    Fizica am făcut-o în laboratorul de fizică, iar chimia în cel de chimie și am învățat multe lucruri prin descoperire și experimentare.

    Aveam activități extracurilulare permanente, de la teatru, dansuri și excursii, la olimpiade școlare.

    Și niciodată, dar niciodată, nu a trebuit să aduc nici un ban de acasă pentru nimic din ceea ce primeam la școală. Pentru admiterea la liceu nu am luat nici măcar o oră de pregătire suplimentară față de orele de clasă. Și cu toții am intrat la ce liceu ne-am propus.

    Numai că nu știam că făceam „școală altfel”. Eu credeam că făceam școală obișnuită.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate că este prea mult spus „concept„, n-am găsit alt termen.
      Eu am salutat ideea de a se „face școală altfel „ în săptămâna de dinaintea vacanței- școală fără catalog, fără teme.
      Dar nu „școală degeaba„.
      Când vine vorba despre ceva nou, imediat sar toți „gică-contra„.
      Din experiență, știu că elevii nu prea „omoară „ cu învățătura înainte de vacanță, așa că „școala altfel „ devine un prilej foarte bun pentru toți- elevi, profesori, părinți- să pună mână de la mână și să facă niște lucruri frumoase, bune, durabile.
      Chestia este că nu prea vin ideile , dacă nu le cauți.
      Dacă nu știi unde să le cauți.
      Sau nu vin, pur și simplu.
      Vedeți, unii, ca să „scape„, organizează repede excursii- patru zile, mulți bani, oboseală, zbenguială.

      Sigur că școala pe care ați făcut-o dumneavoastră a fost foarte bună, de asta, cred, avem respect pentru ea și pentru dascălii noștri.
      Vedeți ce spune domnișoara Ana- Maria? că profesorii sunt plictisiți( unii) și atunci transmit aceeași stare de nepăsare/dezinteres și copiilor.
      Din acest motiv, eu cred că totdeauna lipsa de motivație începe de la adulți.

      Ștergere
  6. Experimentul propus de tine e salutar, iar tu esti o forta de-a dreptul... avangardista.
    Nu uita insa, de atributele acestui ''eveniment'', deloc putine: dinamism, profesionalism, creativitate, inovatie,iar noua ne lipseste, din pacate, o calitate esentiala: IMPLICAREA.
    L

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Luli,
      Nu-mi aparține experimentul- este înscris în în site-ul ministerului.
      Eu am spus ce aș face!
      Unele acțiuni le-am inițiat încă de acum cinci ani, în timpul programului.
      Acum, fiind vorba despre o săptâmână întreagă, aflată în „ mâna „profesorului, cred că s-ar putea face multe și interesante lucruri.
      Doar să fie voință, pasiune și multă iubire pentru copii.
      Și respect pentru meserie.
      Mulțumesc frumos!

      Ștergere