A fost odata. Chiar a fost. Pe cand tarisoara asta umbla cu picioarele goale prin tarana. Ca o rodeau opincile.
Va spun din capul locului- il stiti. Intr-o vreme , devenise vedeta. Ajunsese sa-l intreaca pe bula. Era in topul eroilor de bancuri, prin care mai faceam, intr-o vreme, haz de necaz.
Era vizitiu. Isi insotea stapanul peste tot. De ocupat ce era, uita sa-si schimbe chiar sosetele. Dar nu era asta un cusur asa de mare.
Superiorul il avea la suflet. De aceea , s-a gandit sa-l rasplateasca. Asa a si facut. Adica i-a dat in dar o diploma . Fara scoala. Ca era ocupat sa-l duca mereu pe el cu trasura.
Intr-o zi, vizitiul cu diploma a crescut si mai mult in ochii stapanului, care l-a avansat. L-a facut ministru. Al agriculturii.
Si au trecut anii , s-au schimbat si vremurile. S-au schimbat si multi ministri. Agricultura a ramas la locul ei.
Adica la pamant.
Obiceiurile nu prea s-au schimbat. Unele.
Seful, daca este multumit de cine il slujeste , il rasplateste. Dupa un principiu sanatos” iubesc omul din popor”.
Asa a ajuns soferul- nu chiar ministru , pentru ca nu avea cum sa-si depaseasca seful, ci consilier ministerial.
Ca sa nu se piarda obiceiul.
Povestea continua. Nu se stie cat.
Si v-am spus-o, ca sa stiti cata scoala faceti, si ce meserii se mai cauta.
Draga Gina, umorul tau fin mi-a mers la inima! Cu mult talent ai surprins esenta zilelor noastre si umbra de respect pentru stiinta de carte.
RăspundețiȘtergereCred ca daca ar mai trai, Mos Ion Roata din vremea lui Cuza ar zambi hatru privindu-si opincile pline de praf si dandu-si cusma pe-o ureche, ar spune cu multa mirare, la fel ca si noi: "S-o intors lumea cu susul in jos, boieri dumneavoastra!"
E tare trist sa vedem ca inca mai persista criza de identitate a multor "alesi" din straturile rarefiate ale puterii...
Draga pestisorlue,
RăspundețiȘtergeretrebuie sa facem haz de necaz...este o trasatura specifica romanului; asa a scapat el din multe incurcaturi..
O zi frumoasa, chiar daca babele sunt artagoase!
Sunt foarte surprinsa ca mi-ai ghicit metamorfozarea, chiar m-am afundat in marea albastra si m-am transpus in "Pestisor"! :)
RăspundețiȘtergereImi inchipui ca pot indeplini trei dorinte ale unui suflet curat ;)
Tu ce-ti doresti in aceasta primavara?
gina tu cred ca stii... eu iubesc omul din "topor" - popor e prea putin pentru mine :-).
RăspundețiȘtergereLa o zi frumoasa
Manon
Pescarusule drag,pentru mine imi doresc sanatate ; pentru altcineva drag sufletului meu am doua dorinte: nu le pot spune- le aport permanent in suflet si in rugaciuni.
RăspundețiȘtergereO zi frumoasa!
Manon, topor/ popor, in abureala noastra generala, ce mai conteaza?
RăspundețiȘtergereO zi luminoasa!Te mai astept!
Eheeeei, buna tema, si mai actuala decit oricind. Era o vorba din topor... in popor :"cizmarule, nu te ridica mai sus de sanda!" Sa nu se-nteleaga ca se voia o frina pusa in calea evolutiei ca om a cizmarului, nu! Era doar o necesara frina pentru bunul-simt al cizmarului. Sa evolueze, adica, da' sa nu se vrea chiar in motzu' tarii, cu sandaua lui, sa nu se viseze chiar ministru, consilier sau presedinte, ca o dam in alta vorba: "Chelului tichie de margaritar ii lipseste".
RăspundețiȘtergereDin pacate, Gina draga, eu n-am intilnit nici macar UN ospatar, prin restaurantele prin care-am mai mincat si eu, UN ospatar, deci, care sa vrea sa devina un mai bun ospatar - TOTI vor sa devina oameni de afaceri, directori, patroni, ca doar nu e ospataria de nasul lor! Avem o problema, da, noi, ca tara, cum bine ai zis tu, draga mea! Lungu'nasului a ajuns un lux, se pare, de-aia nu si-l mai permite romanu'! :))))))
Lav, esti pe gustul meu: asa este: multi " meseriasi" , daca refuzi, haina, ghetele , cerute,altfel de cum ai fi dorit- sau te incrunti macar ca n-a iesit ce ai cerut, nu spun nicicum ca se vor stradui al'data, ci fug si se fac "domni", cu mapa...
RăspundețiȘtergereServus, Gina!
RăspundețiȘtergereŞi cînd te gîndeşti că asta se întîmplă la tot pasul. Iar cînd vine vorba de rude colaterale, nici nu are rost să mai aruncăm cu îndoieli. La noi, istoria pare să fie făcută să se tot repete. Aşadar, ştim ce ne aşteaptă. Aşadar să nu ne mai prefacem a fi surprinşi de ceea ce trăim...
Toate cele bune!
Multumesc de vizita!
RăspundețiȘtergereDa, le ducem .. toate...Vorba cuiva era" si mai bune si mai rele"; le-am ales pe ultimele. Asa am ajuns la imparteala- mereu printre ultimii.
O seara frumoasa!
Gina
RăspundețiȘtergerecei din urma vor fi cei dintai :)
lasa ca suntem cativa care am ajuns tarziu la imparteala si am ale putin dar de folos
o seara buna
Multumesc pentru vorbele inspirate, Gala, bine zici!
RăspundețiȘtergereO zi frumoasa !