joi, 19 martie 2009

sincron

Purta ochelari negri.
Il vedeam aproape zilnic, in zilele de vara.
In blaconul apartamentului vecin.
Citea ziarul.
Mereu acelasi.
Si ingrijea niste flori, foarte frumoase.
Apoi , am inceput sa ne salutam. Sa schimbam o vorba – doua. Copiii nostri aveau varste apropiate. Invatau in aceeasi scoala.

Era profesor.

Intr-o zi au disparut muscatele.

Pentru totdeauna.

Prea multe emotii.
Intr-o singura inima.

20 de comentarii:

  1. dac'a murit are o scuza. daca nu nu

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne, cum poti spune cele mai dure adevaruri zambind;
    in timp ce ingrijeam florile, mi-am amintit de el, da a murit; acum, ascultandu-te , parca pot privi lucrurile si altfel..
    Ai o filozofie foarte interesanta despre viata!
    Imi dai lectii , ori de cate ori te citesc.

    RăspundețiȘtergere
  3. muscatele si cei muscati de atentie :)
    dumnezeu sa-l odihneasca
    oare ii duce cineva muscate la cimitir?
    poate ca i-ar face placere
    frumoasa metoda de a-ti aminti de cineva gina
    o zi frumoasa si muscate inflorite in suflet

    RăspundețiȘtergere
  4. Este atat de duios modul tau de a primi si privi lucrurile..
    stii? viata asta la bloc te duce alaturi de oameni cu care crezi ca nu ai nimic de comunicat; si tocmai cand realitatea demonstreaza contrariul, este prea tarziu..
    Multumesc frumos, Gala!
    Esti o artista deplina!

    RăspundețiȘtergere
  5. Macar a trait frumos!
    Nu stiu ce as putea spune cand e vorba de moartea cuiva! :(
    De la mine se vede blocul vecin,iar la parter,geamurile unui apartament altadata plin cu o familie cu trei copii sunt acum reci si triste.Nu stiu unde au plecat ,dar imi lipsesc!
    Gabi.

    RăspundețiȘtergere
  6. Gina,a sosit momentul ca el sa plece.
    Poate ca cei ramasi au plecat de-acolo si noii veniti nu iubesc muscatele! :(
    Si mie imi lipseste familia cu trei copii din blocul vecin.Nu stiu unde au plecat,dar geamurile sunt reci si goale.
    Nu mai e galagia si forfota de mai demult.

    RăspundețiȘtergere
  7. Gabi, mi-a venit in minte imaginea lui, astazi in timp ce ingrijeam florie- ma gandeam cat de fragila este granita intre "este" si " nu mai este"...

    RăspundețiȘtergere
  8. Stii, o casa vecina cu ferestrele vesnic inchise , nu ma lasa indiferenta..ma gandesc cum era si cum este..

    RăspundețiȘtergere
  9. Gabi, nu poti trece indiferenta pe langa o fereastra pe care o stai plina de flori..ele erau o reprezentare a cuiva, care nu mai este..

    RăspundețiȘtergere
  10. cind eram mica nu-mi placeau muscatele. Mi se pareau cele mai urâte flori. Ele si bujorii... in timp, mi-am scimbat parerea. Bujorii au un miros superb... n-ai zice ca meritau acel parfum....
    Muscatele intre timp am vazut ca sunt teribil de fotogenice in glastra. Dau senzatia de casa, casuta, plina cu oameni...
    Vezi s-a dus omul... s-a dus imaginea cu totul...

    RăspundețiȘtergere
  11. Manon,nu stiu daca mi-au placut vreodata , cu adevarat muscatele, nici chiar bujorii; le stiu din copilarie; totusi ele au niste culori superbe; si parfum; eu le-am asociat cu persoana disparuta, pentru ca avea, acolo in balcon, toate culorile muscatei ; si tot felul de forme ale frunzelor.
    Mie nu-mi plac , de exemplu,gladiolele, indiferent de culoare- sunt prea batoase, nu au niciun pic de fragilitate, de duiosie, de candoare.
    Si mai este ceva: cineva a facut odata o remarca in legatura cu forma florii respective ; si asa o vad de atunci.

    Cand brusc, dispare o gradinita si in locul ei se trag perdelele, nu poti sa nu vezi schimarea.
    Intr-un fel , mi-am exprimat, indirect, gandul ca suntem trecatori.

    RăspundețiȘtergere
  12. multzam mult
    imi dai incredere si-i buna , altii se chinuie sa mi-o ia
    pot sa apelez cu Gina?

    RăspundețiȘtergere
  13. Ma bucur sa aflu ca-ti dau incredere!
    Da, asa ma cheama; dar pun o conditie, care , sper, sa nu te supere: nu mai folosi cuvinte neplacute; cred ca esti , deseori, razvratit, insa, acolo sunt niste fotografii absolut minunate cu fetita ta, pe care o iubesti enorm, se simte asta.
    Cum sa pui alaturi de un ingeras vorbele alea?
    Imagineaza-ti ca le-ar auzi intr-o buna zi..cum ti- ar fi?
    Ce zici?

    RăspundețiȘtergere
  14. Gina, sa nu crezi ca nu m-a invatat mama bunu simt. Doar ca realitatea e asa de jegoasa incat nu mai putem fi baieti finuti si sta in banca noastra in timp ce jigodiile astea isi fac nevoile in viitorul copiilor nostri.
    Era un citat, ai vazut

    RăspundețiȘtergere
  15. Da, inteleg, totusi, am convingerea din cate mi s-au intamplat/vazut/simtit/..ca agresivitatea, indiferent de forma pe care o imbraca, atrage , dupa sine, agresivitate;
    Nu pot spune cu mana pe inima, ca nu injur, dar o fac doar eu cu mine..
    cand mi-a spus , candva, cineva ca l-a auzit pe baiatul meu cel mare injurand- cred ca are varsta pe care o ai- n-am vrut sa cred..si totusi asa era.
    Vezi, ne descarcam nervos, dar ii incarcam pe altii, si din cauza altora , ii deprindem pe cei dragi sa fie niste revoltati.
    Probabil ca ar trebui sa cautam , dar sa cautam mult, calea de mijloc.
    asa cred.

    RăspundețiȘtergere
  16. ai dreptate, uneori trebuie sa cautam calea de mijloc. sa-i impuscam pe derbedei :D

    RăspundețiȘtergere
  17. Gina draga, am regasit o atmosfera tihnita si insorita in gardinita ta virtuala, de care mi-e fost tare dor in acest rastimp, de cand net-ul s-a poticnit prin vreun abis, ocolindu-ma!
    Prin cateva fraze asternute maiestrit, ai inaltat valuri de emotii si recunostinta.
    Cele mai multe muscate le-am vazut adunate intr-un singur loc, in ferestrele chiliilor maicutelor si calugarilor de la manastiri.
    De atunci, asociez acestor flori voioase, ideea de sfintenie, lumina si pace sufleteasca.
    Domnul profesor si-a luat muscatele cu el, acolo pe steaua unde s-a mutat, de aceea ele au disparut!
    O reverenta, in semn de omagiu, omului care a fost!
    O imbratisare calda, tie, prietenei deosebite care esti!

    RăspundețiȘtergere
  18. Ca, de obicei esti extraordinar, sa-i impuscam este o cale de mijloc..Intr-un fel, pentru ce ai postat luni/marti nu mai stiu sigur despre Laurentiu, am sa va raspund , atat tie , cat si Liei, cred, dupa ce scriu ceva.
    Tocmai am venit de la banca.

    RăspundețiȘtergere
  19. Ai dreptate, pescarusule!
    Le-am vazut la cateva manastiri, in primavara trecuta, in Maramures- Rohaia, Izvorul tamaduirii, undeva sus, pe landa Ucraina.
    Am postat ceva- le poti vedea-"# zile in Maramures".
    Mi-a placut nespus de mult zona ; chiar totul;
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  20. Trexel, voiam sa-ti spun ceva, care nu are legatura cu subiectul in discutie: cu multi ani in urma, am fost la Reghin, special, sa-i cumpar baiatului meu chitara.Am gresit? De Reghin este vorba,nu?
    Si cred ca tot de acolo am cumparat biliard de camera.Era verde!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.