cand cerul zambeste

Cateodata, si astrii, in jocul lor , devin intelepti.
Si generosi.
Aduna pulbere de stele si trimit, printre pamanteni, alesii.

Astazi- 14 martie, printre altii, in ani diferiti si in locuri diferite , au venit pe lume 4 nume speciale.

Albert Einstein
Fizician
14 martie 1879-18 aprilie 1955

A creat teoria relativitatii .

"Pune mana pe o soba fierbinte un minut si ti se va parea o ora.Stai cu o fata frumoasa o ora si ti se va parea un minut.
Asta este relativitatea"

Il omagiem pe regele valsului,
Johann Strauss- tatal,
compozitor, violonist, dirijor
14 martie 1804-25 septembrie 1849
in fiecare zi de Anul Nou, cand de pe scena marii Opere vieneze, urmarim"Marsul lui Radetzky”.
Astazi ne amintim ca, in afara de valsuri si polci , a dat lumii si un alt mare compozitor, care avea sa-i duca mai departe gloria- Johann Strauss-fiul.

Alexandru Macedonski
poet, proztor, teoretician
14 martie 1854-24 noiembrie 1920
Nu despre opera literara a poetului care‚ in”In noaptea de decembrie”, cautand parfectiunea-himerica Mekka- si negasind-o, se izola de lumea ostila, as vrea sa vorbesc .
Nici despre conceptia lui ca”Poezia zboara, alearga, fuge despletita, aici in nori, aici pe pamnat si putin ii pasa ei de compasatele reguli care construiesc logica prozei”.
In lumea sunetelor si a culorilor,„ dealul canta si liliacul e-nflorit”,
‚Si dulce e viata in sali de alabastru”

„Urcand pe pomi, zambind pe casa
Se surpa rozele gramada,
Sau intocmesc cate-o cascada
Pe vreo alee mai retrasa”.
El a simtit ca
”A noptii sublima maiastra
E ascunsa-ntre roze, si canta.”

ci despre

fiul generalului Macedonski, cel care a realizat o casatorie”de inclinatiune” cu Ana Rallet-Slatineanu, descendenta a familiei Ghika si a carei zestre a fost de 32000 lei de aur,14000 fiind dati in numerar.

Era o fire dificila, nervoasa, usor instabila, ciudata.
Este de notorietate epigrama adresata "Unui ins pretins poet,/s-a dus pe cel mai jalnic drum/l-as plange, daca-n balamuc/Destinul sau n-ar fi mai bun/Ca pana ieri a fost nauc/Si azi nu e decat nebun", care a declansat mari discutii la vremea aceea;
ca si faptul ca a fost „intepat „ de Caragiale, cu care nu a avut o relatie prea linistita.

Se mai povesteste ca atat de mult iubea culorile si simbolistica lor, incat romanul „Thalassa” a fost scris cu cerneala violeta.
Criticii i-au reprosat ca prin acest amestec de poem simbolic si roman liric ar fi rasturnat valorile, prin rituri de androginizare simbolica, printre altele, baietii travestindu-se in fete si fetele in baieti sau prin descrierea unor practici homoxesuale.

Isi facuse blazon aurit pentru casa lui din strada Dorobanti, unde ii primea pe cei care cochetau cu muzele. Intr-o camera, tapetata cu atlaz rosu, asezat pe " tronul poetului", imbracat in straie aurite, impartea celor pe care ii considera demni de a-i calca pe urme inele cu pietre false.
Cincinat Pavelescu, la o aniversare," i-a dedicat" o epigrama, pentru care tatal autorului a " spalat" dezonorarea maestrului cu 500 de lei.
'Maestrul nostru are o boala
Ii plac sticletii. Dar in dulap
Vad colivia goala
Fiindca sticletii-i are-n cap".

A murit inhaland parfum de trandafiri..Rozele!!!
Pentru el

”Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet, punand zambet langa plans.”


Alexandru Paleologu

scriitor , critic literar, diplomat, om politic
14 martie1919 -2 septembrie 2005
Prima oara l-am vazut la o serata muzicala a lui Iosif Sava. Apoi intr-o vara, la Targul de carte” Gaudeamus”, unde semna prefata unei carti.
I-am ascultat cu o mare placere vocea; avea un timbru fascinant.
Apoi l-am urmarit in interviurile Cristinei Topescu, vorbind despre femeile din viata lui.
O discretie fermecatoare, un fel de duiosie tandra.

Si cand i-a aparut cartea”Politetea ca arma”, am gasit acelasi farmec cu care vorbeste despre femei, fie printese- Ana de Noilles sau Martha Bibescu, fie despre” la fille de bordel”-femeia supusa- cea careia nu-i trece prin minte sa-si aroge vreun ascendent” nimic altceva decat cea mai umilita conditie, tratamentul cel mai lipsit de cuviinta”.
Eseul se cheama "Fetelor, rugati-va pentru noi!"
Tulburator titlu!
Tulburatoare ruga!
Domn autorul!, care incheie spunand ca” marele poet e pandit de primejdia trufiei si numai pilda sarmanelor fete de bordel il poate apara si ocroti”.
Nu stiu cati vor fi fost de acord cu spusele conului Alecu; poate ca unii l-au blamat si cand era in viata, poate ca o fac si acum.
El are raspuns la toate:

„Prostia este eterna si invincibila; e o hidra cu nenumarate capete care cresc la un loc de cate ori le tai, de aceea trebuie taiate mereu cu acizii inteligentei, pentru a o tine in sah; e tot ce se poate face contra ei”.

Noi, romanii ,nu suntem o tara balcanica, desi multi occidentali ne numesc astfel si o afirmam, adesea , si noi.Nu suntem balcanici, fiindca suntem nord-dunareni.
Exact ar fi sa ne numim carpatici".