Medalion Ceaikovski

 Datorită tonului ei maiestuos„ „Uvertura  solemnă 1812„,  este difuzată frecvent  drept fundal sonor  la jocurile de artificii în SUA, la 4 Iulie, când  se sărbătorește   Ziua Independenței Americii!

Atehnică fiind, mi se mai întâmplă, câteodată, să nu-mi reușească fotografiile. Chiar îmi pare rău, pentru că astă seară am vizionat un concert rar. Excepțional, nu doar pentru că a fost „`Medalion Ceaikovski`, minunat, pentru că viziunea dirijorală a maestrului Gheorghe Costin a fost una absolut fabuloasă.
Îi spuneam prietenei mele ,

profesoară de muzică , îndrăgostită de Ceaikovski , că dirijorului i se revarsă, parcă, muzica prin degete!
Și orchestra noastră, concert- maestru, Mădălin Sandu , cu fiecare concert, este mai profesionistă, mai implicată!
Niște oameni minunați!
Și o invitată, pe cât de talentată, pe atât de carismatică- Ioana Cristna Goicea, care a cântat pe o vioară ”Vincenzo Rugieri”(1720)

O seară în care s-au îngemănat nuanțe de la cele mai suave,”Poloneza, din ”Evgheni Oneghin„, Concert pentru vioară și orchestră,„Suita „Lacul lebedelor, op 20 a( Scena, Vals”) până la solemnitatea desăvârșită a reconstituirii prin muzică a atmosferei bătăliei de la Borodino.„Uvertura solemnă 1812„.
În urmă cu niște ani, am văzut magistralul complex moscovit, prin care rușii au omagiat victoria lor asupra armatei lui Napoleon! 
Astă seară, sunetele s-au adunat într-un poem al victoriei, prin topirea imnurilor francez și rus, prin salve de tun, clopote și esențe sonore speciale , reconstruind printr-o rafinată subtilitate muzicală triumful ființei naționale rusești!
Splendid concert!
Felicitări și mulțumiri din suflet ,Filarmonica Pitești!
Toată stima pentru adevărații artiști!

„E-adevărat

că prin femeie a mai venit și întristarea, 
dar fără ea n-ar fi viața și n-ar fi binecuvântarea, 
n-ar fi cântarea, nici sărutul, nici dor sau lacrimă sub stele
și ce-ar fi lumea fără-acestea și ce-ar fi viața fără ele?„
Traian  Dorz

Când vine  vorba  despre  ”Ziua Femeii„, mulți  strâmbă din nas, motivând că este o sărbătoare comunistă. 

 Eu nici nu mă gândesc pe  unde-i sunt originile, mă bucur doar să văd  multe femei vesele,pe stradă și în restaurant, în parc  și--n stații de taxi, multe flori, autohtone sau aduse de peste mări și țări,  mulți copii  cu buchețele, bucuroși  că pot  readuce zâmbete  pe obrajii  învățătoarelor, mulți bărbați descrețiți,  preocupați  să  fie atenți nu doar acasă la ei.

 Se dau și se primesc telefoane, se reinventează  scrisul  de mână, se  caută plicuri  roz  cu inimioare în colț,  copiii plecați departe sunt tot mai aproape, nepoții își aleg cu tandrețe cuvintele, colegii de școală  caută nume și locuri  prin carnețele  vechi, că, de, pe vremea lor,  telefonul  ocupa un loc cuminte  pe măsuța din hol.

  Pentru o zi, femeile, da, poate că nu  chiar toate, se fardează mai atent, merg la coafor, își pun eșarfe, bijuterii vechi sau primite recent, deschid un parfum nou.

 Ce suflet frumos  zâmbește  din oglindă!
Afli acolo ceva din nebunia femeii îndrăgostite, din zborul ei către  niciunde, dar Zbor!  în privirea ei descoperi acel curaj fragil-fărâmă de  inconștiență nebunatică, ceva din libertatea păsării, dar și din răbdarea  furnicuței, un strop din  măreția lunii, din zbuciumul mării, din liniștea dimineții. 
Ce altceva este  femeia?

Că sărbătoarea ei durează o  săptămână, o zi,o dimineață, o clipă, asta este, deja, ceva  personal.

 Oricum, chiar și primăvara  se simte  femeie! 

Vedem ceea ce nu știam că există!

”Pentru câteva minute, 
redevin adolescentul de mai bine 
de un sfert de veac, 
o adolescență pe care nu am 
cum să o uit vreodată, 
și pe care o port în suflet 
alături de frumoasele scrisori 
de dragoste...”

Revederile  noastre  încep  cu mult înainte  de a ne regăsi: telefoane, povești, o poezie  nescrisă, simțită, însă, în voci, un fel de voluptuoasă  punere în scenă a  ceea  ce încă  nu este, dar sigur va fi !

  

Ele păstrează ceva din parfumul anilor acelora  când aripile  ne creșteau chiar din suflet, fete și  băieți  de prin toate  părțile raionului, colegi de clasă, de  cămin, de reuniuni și de concursuri, imagini curgătoare într-o dulce  căldură de aduceri-aminte.Toate se întrepătrund.
De fapt, noi reinventăm povestea unor ani, despre  care  abia acum simțim câtă bogăție  ne-au dăruit!

Ne  leagă prietenii frumoase,distanța  nu mai este o problemă, ce bine  că  există telefon, ce minuni  aduce internetul! păstrăm în  colț de batistă imagini de ieri, reconstruim altele- anul trecut ne-am întâlnit la Sinaia, acum   ne regăsim într-un han situat între Argeș și Neajlov, nu departe de satul meu, al Cocuței și al lui Cornel, gazda  acestui mărțișor.

Bunici rămași adolescenți visători păcălim vremea,

readucem anii la timpul prezent, curg snoave despre întâmplări care de care mai nostime, dansăm, ce frumoase sunt dansurile  noastre ca din din vremuri de bal, mai apoi, vorbim în  cor sau  ne ascultăm  cu ochii țintă, se mai adună lacrimi în gene, a mai plecat cineva printre nori...

Acum când scriu, altă seară  se cerne, fiecare  este la casa lui, ne-am promis  o  revedere  cu mult mai mulți colegi!

 Da! adunăm bucurii, cu gândul la  sfârșitul  lui mai!

seara papioanelor vesele

 roșii, albe, vișinii, galbene, în dungi, cu picățele!

Trăim cu vocea interioară!

O seară altfel-Pop-Rock Simfonic, cu Filarmonica Pitești, dirijor, maestrul Mihail Ștefănescu,carismaticul director al Filarmonicii de Stat„ Ion Dumitrescu„, Vâlcea, concert-maestru , Mădălin Sandu, care a realizat și orchestrația pieselor „Walk This Way și Sweet Child O, Mine”.

Un mărțișor pentru doamne elegante, domnișoare fericite, dar și pentru domni , la patru ace, într-o colecție de muzică bună, pop rock, devenită „clasică”.
Virtuozitate, dăruire, bună dispoziție, antren!

”..Când ziua se sfârșește
Cu sute de întrebări succesive
Ce îți trec prin cap....

Ai face bine sa încetinești,
Nu dansa așa de repede,
Timpul este scurt,
Muzica nu durează mult..”( Dans lent-D.L.W.)( gândul unui prieten

Ne-am bucurat ascultând adaptări simfonice ale unor piese dragi din repertoriul unor formații cunoscute: ”The Rolling Stones„, „Queen„, „Guns N Roses„, „Deep Purple„, „Led Zeppelin„, „”Pharrel Williams„, „Beatles„.

„Satisfaction„, , ”A tribute to Elvis„, Blues Brothers Medley„, Conquest of Paradise”( Vangelis), ”Another One Bites the Dust”, ”Oldies and Goldies ( Sabin Păutza), ”Smoke On The Water”, ”Starway to Heaven„, ”Medley”( orchestrație după ”Beatles”.

Tinerii s-au simțit în elementul lor, vârstnicii au suspinat aducându-și aminte de ale tinereții valuri.

 Și, poate, tocmai de asta, adesea, sufletele nu-și mai tăinuiesc stările, și, când se ivesc stări ca aceasta din seara lui martie, dansează cu toată a lor bucurie!

Felicitări și mulțumiri, Filarmonica Pitești!

https://www.facebook.com/pitestifilarmonica/?rc=p

Primii o simt norii.

Și fug. 
O  zărește soarele.Timid, își spală fața în raze de suflet.
 O simte  pădurea. Își  trezește  mugurașii!

Îmi place primăvara!

 Cu bluzele ei diafane, înflorate  sau într-o singură culoare.Cu fuste  crețe  sau conice. Îmi plac sandalele ei, prinse în curele.Și cât de elegantă este  când  se înalță pe tocuri, cu mantou pufos și eșarfe de mătase.

Iubesc  mersul ei ștrengăresc, sfidând  anii, problemele, incertitudinile. Subtilă și sofisticată, capricioasă ca o pisicuță, blândă, cum doar știe ea să fie, seducătoare prin umblet și grabă, primăvara aduce parfum de  iarbă crudă, ploi în plete, flori în șorțul ei de acuarele.

Primește-i  îmbrățișarea în  surâs de alb și roșu!