.jpg)
Lume multa. Grabita.
Unii vand, altii cumpara.
Multi se misca incoace si incolo. Fara niciun rost.
Ca la targ.
Am pierdut mana bunicii.
Fetze necunoscute.
Fiecare are drumul lui.
Nimanui nu-i pasa de spaima mea.
Nu mai stiu cine a gasit pe cine.
Nu m-a certat. Mi-a pus mana pe crestet. Si mi-a cumparart turta dulce.
Si i-am simtit mana calda tot drumul.
Pana acasa.
Lume multa.
Unul dintre marile muzee ale lumii.
Raman in fata unui tablou. Mult prea mult.
Incerc sa-i patrund sensurile.
Si ma trezesc singura. Intr-o lume necunoscuta.
Spaima. Aceeasi. Ca in copilarie.
Nu.
Altfel.
Dar tot spaima.
Seara, in patul meu de hotel parizian m-am gandit la mana bunicii.
Si mi-a fost tare dor.
De ea.
Si de copilaria pierduta.
Unii vand, altii cumpara.
Multi se misca incoace si incolo. Fara niciun rost.
Ca la targ.
Am pierdut mana bunicii.
Fetze necunoscute.
Fiecare are drumul lui.
Nimanui nu-i pasa de spaima mea.
Nu mai stiu cine a gasit pe cine.
Nu m-a certat. Mi-a pus mana pe crestet. Si mi-a cumparart turta dulce.
Si i-am simtit mana calda tot drumul.
Pana acasa.
Lume multa.
Unul dintre marile muzee ale lumii.
Raman in fata unui tablou. Mult prea mult.
Incerc sa-i patrund sensurile.
Si ma trezesc singura. Intr-o lume necunoscuta.
Spaima. Aceeasi. Ca in copilarie.
Nu.
Altfel.
Dar tot spaima.
Seara, in patul meu de hotel parizian m-am gandit la mana bunicii.
Si mi-a fost tare dor.
De ea.
Si de copilaria pierduta.
Cred ca nu ti-a fost prea usor sa vorbesti despre spaima,de aceea esti de admirat.multi dintre noi ne dam tare curajosi si netematori,de ce oare?Spaima face parte din noi,iar dorul de copilarie si de bunica ne napadeste din ce in ce mai des,chiar daca nu recunoastem.
RăspundețiȘtergereSi mie mi-e dor de bunica mea si de tata.
Poate ca sunt multzi care nu se tem de nimic. Asa aud deseori" nu ma mai tem de nimeni".
RăspundețiȘtergereEu sunt dintre cei cu temeri; le inving , nu totdeauna ushor, dar nu le las sa ma domine.
In copilarie ashtetzi sa fii ajutat; mai apoi, trebuie sa gaseshti singur(a) calea.
Si mie imi e dor de bunicul meu. Am construit in 10 azi mii de amintiri extraordinara. Ce vor ramane. Pentru totdeauna!
RăspundețiȘtergereSi el zambeste... din rai.
Ma iubeste.
Orianda,cred ca avem nevoie permanenta de a sti ca ne poarta cineva de grija, chiar daca noi insine am ajuns la varsta la care ocrotim copiii, nepoteii.
RăspundețiȘtergereTanjim dupa dragoste protectoare.
Imaginile dragi din copilarie ne ocrotesc , fie chiar simbolic.
"Unde esti copilarie,cu padurea ta cu tot?"Ne reintoarcem mereu cu drag la acea perioada a vietii noastre deoarece atunci ne-am simtit protejati,iubiti...cineva avea grija de noi...Apoi,cu varsta,ne-am aruncat in iuresul vietii,ne-am contopit cu graba si lupta ptr existenta,simtindu-ne uneori vulnerabili,mici si neputinciosi.
RăspundețiȘtergerereflectate concav sau cnovex, sau plan, amintirile ne urmaresc cu afadevarurile lor mai mult sau mai putin senine; cu oglinzile tale, gandul mi-a alunecat spre cele ale lui Tarkovski; insa acum, observ doar imaginea Maicii Domnului si raman la acest simbol.
RăspundețiȘtergereO zi frumoasa !
Pentru mine , copilaria se identifica, in coltisorul cel mai indepartat, cu imaginea bunicii.I-am simtit mereu protectia.
RăspundețiȘtergereChiar si dupa ce n-a mai fost. Sau mai ales atunci.
Anamaria, amintirile se astern, cred, asa cum vor.In coltisoarele lor.Si renasc in imagini, atunci cand ne este dor!
RăspundețiȘtergereEste frumos si semnificativ tabloul,in toata complexitatea lui!
Pe mine tocmai amintirea chipurilor şi a mâinilor celor 4 bunici m-au făcut şi mă fac să păstrez viu şi vesel copilul din mine. Dar mi-e atât de dor de ei ... Te îmbrăţişez cu drag, draga mea :)
RăspundețiȘtergereFrumos, LiaLia!
RăspundețiȘtergereBunicii sunt un simbol- poate cel mai frumos si mai curat- rabdatori si blanzi ei reprezinta legatura fiecaruia cu o lume fara griji!
Gandul la ei face din orice adult un copil mare!
Frumoase amintiri ale copilăriei. Mîna bunicii cred că e o reamintire plăcută tuuror.
RăspundețiȘtergereDa, Ioan,vezi, pentru multi mana bunicii este purtatoarea linishtii si a ocrotirii de care toti avem nevoie- si cand suntem de-o shchioapa, dar si cand privim inapoi cu suflete de copii.
RăspundețiȘtergere