marți, 3 noiembrie 2009
( aman)doua
Invaluita in broboada de bruma, dimineata vine pe furis. Cu noaptea-n cap. Imprastie negura deasa. Copacii din fata ferestrei mele isi ridica pleoapele grele de somn, trosnindu-si spinarile intepenite.In oboseala palmelor galbene, alungite in degete de frunze ,inca verzi, mesteacanul primeste ,calm, rafalele iuti. Isi strange la piept haina de crengi firave.Vantul ii leagana pletele rare in ciucuri de banuti. L-a prins gerul in tonuri sfioase . Pare in convalescenta.Cativa pasi mai incolo, frasinul priveste gales, pe sub spancene uscate, stolul de porumbei, mereu in cautare de hrana. Nu-i mai pasa. A obosit. Isi trage caciula pe-o ureche . Dormiteaza. Cat ar fi de mandru bradul, cu salba noua de conuri, tot nu-l mai ia in seama. Fiecare cu ale lui.Cerul arunca pete albastre verzui..Niciun protest.O toamna indecisa.Intr-o indelunga meditatie. O iarna prea grabita. In stropi ascutiti. Dor nostalgic. De viata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
dor de viata, Gina
RăspundețiȘtergereatat de frumoase descrierile tale ca toata dorinta mea de protest in fata iernii dispare.
o astept cu calm.
si pe tine te imbratisez :)
Nu prea avem incotro, draga Angela.
RăspundețiȘtergereCele doua doamne nu prea pot sta una alaturi de cealalta, decat in treacat. Isi disputa suprematia.
Toamna este mai delicata. Nu poate sa ramana dezgolita, asa ca, se retrage. Pe varfuri. Cam devreme..
"O toamna indecisa.Intr-o indelunga meditatie. O iarna prea grabita. In stropi ascutiti. Dor nostalgic. De viata" - un pasaj absolut încântător...
RăspundețiȘtergereDraga Gina,e asa de frumos la tine la bloc cu atatia copaci de toate felurile.Nu multi se pot bucura de asemenea imagine de la geamul camerei.
RăspundețiȘtergereIar descrierea ta...e un poem minunat dedicat unei zile reci de toamna.
O zi minunata!
Cris, multumesc!
RăspundețiȘtergereSi cand doua doamne sunt asa, care dintre ele sa castige?
Viata!!!
O zi frumoasa!
Gabi, da, sunt o privilegiata. Am un coltisor din padurea pe care o iubesc atat, chiar sub fereastra.Si pasari. Porumbeii.
RăspundețiȘtergereIn anii trecuti , ' stam' la taifas , pe marginea ferestrei. Acum , doar ii privesc. Din cauza ramurilor bradului , se opresc la blocul vecin.
Ma bucur de miscarile lor iuti. Si de zborul de sageti miscatoare.
O zi buna iti doresc!!
Daca ar sti copacii, padurea, ca tu le intelegi graiul, s-ar ascunde mai bine...Si totusi, ce dar unic sa fii translator intre padure si oameni...
RăspundețiȘtergereIubesc mesteacanul, iainte de a-mi fi facut blog. S-a intamplat , candva, intr-o seara, eram prin gimnaziu. Ramasesem doar cu bunica. Parintii mersesera la o nunta. Iarna.
RăspundețiȘtergereCitem" Serile in catunul de langa Dikanca". Erau niste descrieri de padure , absolut fabuloase. Atunci, intr-o clipa, m-am simtit mesteacan. Nu stiu cum s-a intamplat. Nu stiu de ce. Am ramas cu imaginea in suflet.
Am vazut foarte tarziu, cand am fost la Moscova, intr-o excursie, cateva tablouri cu mesteceni. Am fost vrajita!
Si cand s-a intamplat sa creasca un mesteacan aproape de ferestra mea, m-am simtit privilegiata! Si rasplatita!
Prima mea insemnare pe blog este despre el.
Cred ca avem un fel de comunicare . A mai fost o intamplare. Cred ca am povestit-o.
Da, iubesc padurea, ca si cum as avea-o in suflet!!!
Maria, in grba mea, am uitat sa-ti multumesc , pentru ca mi-ai citit trairile !!
RăspundețiȘtergereo zi frumoasa!
Doamne,atata poezie in simtire!!!!
RăspundețiȘtergereMa simt vrajita,de parc-am fi cutreierat impreuna spatiul de care vorbiti...Fascinant! Iubim la aceeasi intensitate toamna,padurea,porumbeii,mestecenii,diminetile cu bruma,poezia si...cate altele?!
Da,semnele de iarna iminenta sunt peste tot! Ce putem face?! Privesc miscarile astea uneori cu revolta,alteori cu resemnare...Pomii de langa mine-si frang crengile de durere si neputinta indurand tot mai greu furia vantului,ultimii mei trandafiri albi cer indurare gerului nebun... Cum sa fac sa-i ajut?? Incrancenarea iernii ma depaseste! Chiar si in calitate de...Toamna mi-ar fi peste putinta!
Si ca si cum asta ar fi putin,ploaia-si pulverizeaza in stropi fini...lacrimile! Stiu,e plansul toamnei mele iubite,un plans calm,mai mult tacit...la vederea acestui tablou dezolant. Natura plansa! Frunze,flori,copaci risipiti intr-o lume pustie,aproape de gheata,cu-atatea suflete reci...
In vremuri asa de incrancenate si seci,ne intoarcem in suflet ca sevele plantelor in radacini,toamna!
Va multumesc pt emotia indusa si pt acceptul calatoriei alaturi!
Multumesc frumos!! Astept proxima ocazie sa fim pe-aceeasi frecventa!
L'automne
In vibratia mea,mi-a scapat din vedere titlul..Dupa ce-am trimis textul,l-am remarcat! Nu se poate!
RăspundețiȘtergere"(aman)doua"?? Cum de-ati stiut ca voi fi si eu pe-acolo;cu ce radar m-ati detectat?! Intamplare? Doar stiti ca nimic nu-i la-ntamplare pe lumea asta...
Sarutari pe stropi de ploaie!
L'automne
L,automne, ai revarsat , in cuvinte pline de nostalgie, un poem.
RăspundețiȘtergereNici daca ne-am cunoaste, n-am fi putut trai frumusetea dureroasa a toamnei in acelesi tonuri.
Ma simt mai bine asa. Toamna mea are o sora. Da, asa va fi putin mai puternica in fata capriciilor usturatoare ale iernii.
Stii ce nu i-am aninat in cosite? Nucile coapte. Plesnite in coaja. In primul meu an de meserie, am ajuns in curtea scolii, mai de dimineata..emotii, aripi, sperante. Era un nuc mare. Cadeau primele nuci coapte. O mingiuta plesnita.
Asa am 'primit ' in dar toamna primului meu an de profesoara. Si de atunci, asa vad toamna. In verdele nucilor.
O zi frumoasa!
Nucul...alt poem de dragoste! Frunzele sale sunt peste tot si le tot strang pana iarna tarziu! Imi da de stire primul ca vine toamna si este ultimul care ma paraseste. E un fel de copil bun al toamnei,asa cred!
RăspundețiȘtergereSeara frumoasa va doresc! Cu aroma de nuci si scortisoara!
L'automne
L'automne, daca ai putin timp, poti gasi la
RăspundețiȘtergerehttp://incertitudini2008.blogspot.com/2009/10/prea-devreme.html/
http://incertitudini2008.blogspot.com/2009/10/s-a intamplat.html/
http://incertitudini2008.blpgspot.com/2009/10/alaturi-nu-laolalta.html/
niste insemnari despre anotimpul nostru preferat. Si despre nuc.
Zi frumoasa!
Multumesc frumos! Sigur ca voi onora invitatia cu mare placere!
RăspundețiȘtergereAbia astept sa trec in "acea dimensiune" cat de repede am sa pot!
Pe curand!
L'automne
...și n-ai venit..
RăspundețiȘtergere