parfum princiar

Fermecatoare, gratioasa, inteligenta si ferma, printesa precoce , Martha , fiica Smarandei Mavrocordat, casatorita Lahovary, nascuta la 28 ianuarie 1889, egala ca personalitate cu tatal si bunicul matern, a invatat de mica independenta. Copilaria si adolescenta si le-a impartit intre Bucuresti si diverse capitale europene, insotindu-l pe tatal ei, diplomatul Lahovary. Fetita uimea cu memoria uriasa- retinea texte lungi, dupa lectura pe care o faceau colegii de clasa. Bunicul avea sa descopere ca exaltata lui nepoata ascundea ca inca nu stia sa citeasca. Educatia ei a fost un amestec de exigenta de manastire belgiana si spirit romanesc.Cultura, inteligenta, siguranta de sine au fost recunoscute de regina Elisabeta a Romaniei, la sugestia careia, tanara a pozat pentru picturile de la biserica din Curtea de Arges. Dupa o scurta si focoasa pasiune, la 16 ani, dupa moda timpului, s-a casatorit cu printul Bibescu. Printesa si sotul ei au hotarat sa traiasca separat, dupa nasterea celor doi copii.Viata i-a fost un drum inflacarat intre politica si literatura, dublat de rasunatoare iubiri. Numele printului mostenitor al Germaniei, al regelui Spaniei, Alfons al XIII-lea, al lordului Cristopher Thompson apar in biografia sentimentala a celei care , ca faima, seamana cu Mata Hari.La Paris a cunoscut celebritati ca -Paul Claudel si abatele Muquier, Marcel Proust, care i-au fost prieteni. Literatura i-a fost refugiu. Si sursa a celebritatii. ” Cele opt raiuri”- 1908, „ Izvor, tara a salciilor”, 1923, ' Papagalul verde"-1923, ' Destinul lordului Thompson"- 1927, ' Viata unei prietenii"- 1957, ' Nobletea robei"- 1923, " La bal cu Marcel Proust",1928, " Portrete regale", ' Cruciada pentru anemona", 1931, ' Rasul naiadei', 1935 . Recunoasterea meritelor acestei ipostaze feminine de luptator s-a conctretizat in titluri jinduite de barbati- a primit Legiunea de onoare si a fost membra a Academiei Regale de limba si literatuta franceza a Belgiei. A fost un spirit civic deosebit- in 1916 a condus la Bucuresti un spital pentru raniti. A parasit , cum a putut Mogosoaia, palatul pe care il rectitorise intr-un spirit original, pentru ca l-a iubit enorm, in timp ce in Romania se instaura regimul comunist. La Londra spunea despre acest moment ca” a disparut ca un decor de opera”. A parasit lumea , la 84 de ani-28 noiembrie 1973 , luand cu ea farmecul si frumusetea unor vremuri princiare..
Serban Cioculescu-
„Cunoscută şi sub numele de Lucile Decaux, cu care a semnat o serie de biografii istorice, Martha Bibescu a scris aproape patruzeci de cărţi, a colaborat la un număr mare de reviste, a răspuns la o serie de 17 emisiuni la Ora Culturii Franceze, a fost membră a Academiei Regale din Bruxelles, în fotoliul pe care-l ocupase contesa de Noailles, a dus o intensă viaţă literară şi mondenă, cucerind prin frumuseţea, inteligenţa şi talentul ei numeroase admiraţii. A păstrat până la urmă nostalgia după «ţara sălciilor» şi amintirea prieteniilor lăsate în ţară.“



„Geniul este o lunga adolescenta” . „ Suferinta este un loc geografic in care ne regasim cu totii”. Martha Bibescu.