marți, 24 noiembrie 2009

armonii vegetale

Gandul nu are hotar. Stapaneste, rebel, teritorii nesfarsite. Evadeaza din perimetrul gri, sfasiat de voci ragusite. Se refugiaza intre flori. In mereu inverzita mosie, nu ajung ecourile orgoliilor. Nici tunetele agitatiei stridente.Sorb , pe indelete, dulceata culorii. Linistea tulpinitelor cautand lumina.Armonia formelor. Cu ochii deschisi. Dincolo de geam, toamna tarzie isi picura stropi calmi peste frunze zdrentuite. Intr-un spectacol neregizat. Isi traieste ziua in ritmuri tacute., primind binecuvantarea in raze. Asteapta noaptea. Pentru somnul nevinovat.

20 de comentarii:

  1. E o lume frumoasa,lumea asta a florilor...uneori de neinteles...cum pot trai in armonie de culori si mirosuri delicate!:)
    Si chiar daca noi le rupem,ele tot ne iubesc si ne dau din frumusetea lor!

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa este... gandul nu are hotar!
    Vai, cat este de frumoasa postarea asta!
    "Dincolo de geam, toamna tarzie isi picura stropi calmi peste frunze zdrentuite"... cata liniste!

    RăspundețiȘtergere
  3. Iti multumesc frumos, Lotus!
    Ma bucur, daca micul meu perimetru de armonie vegetala ti-a mangaiat sufletul!
    O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  4. Un spectacol al gratiei si al prospetimii de culori ne-au daruit cercelusii tai, Gina!
    Absolut superb e zambetul lor, care ne sopteste despre lumina sufletului celei ce le vegheaza si le ocroteste mereu.
    O oaza de puritate e in preajma lor.
    Sa-ti traiasca plantutele viguros si sa-ti scalde caminul in energii vegetale!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ana- Maria!
    Da! Lumea florilor este cea mai frumoasa dintre toate lumile. Si cea mai pura!

    o seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  6. Pescarus!
    Sunt flori de craciunita- cu doua zile in urma erau bobocei. In anii trecuti au inflorit in preajma Craciunului. Acum s-au grabit. I-am descoperit de dimineata.Asa ca
    m-am gandit sa vi-i daruiesc!
    Sunt atat de frumosi!
    Si delicati!

    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  7. Refugiu delicat, fragil, cel din lumea florilor, dar ce ne-am face fara puterea de a le simti gingasia?mai rau e de cine trece indiferent pe langa ele si nu le simte mesajul subtil de liniste si pace...Cand vezi sedinte, consfatuiri internationale desfasurate sub semnul uriaselor revARSARI DE PARFUMURI SI CULORI, AI IMPRESIA CA LUMII I SE PREGATESTE O ERA DE PACE...NU E ASA:EI SE FOLOSESC DE MASCA FLORILOR, SPRE A NE MINTI SI A SE ASCUNDE MAI BINE...

    RăspundețiȘtergere
  8. Fragil refugiu zici , Msria!
    Eu il simt invaluindu-ma in culoare. In tandrete. Si-n parfum.
    Este ceva reciproc- dau florilor grija, atentie, apa si lumina. Ele ma rasplatesc. Cu gratia si puritatea lor.
    Am vazut in vara asta niste locuri pe care le stiam din film- Grasse, de pe Coasta de Azur.Acolo unde se extrag renumitele parfumuri Fragonard.M-am rasfatat savurandu-le. Mi-am daruit , ca toate doamnele din grup, de altfel, produse deosebit de tentante din gama respectiva.
    A fost o experienta fascinanta!

    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  9. gandul nu are hotar.
    ma refugiez si eu in el, intre flori imaginare si frunze.

    calme aceste cuvinte ale tale, imi mangaie sufletul

    RăspundețiȘtergere
  10. Frumos. Am revenit. Ne citim. O seara placuta.

    RăspundețiȘtergere
  11. Angela, ti-am pastrat un locsor- intre azalee si cercelusi de craciunita!
    O noapte frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  12. Au inflorit boboceii subtirei de craciunitaaaaaaaaaaa !!! Ce mare dragoste intre cactus si azalee, dragii de ei !!! Ei stiu sa-si iubeasca florile, nu ca oamenii din noul meu articol de la Ghidul tinerilor indragostiti...
    Vezi ce scoti de acolo pentru manualul tau :)
    O noapte blanda sa ai !!!

    RăspundețiȘtergere
  13. fortunanoua.wordpress.com25 noiembrie 2009 la 00:44

    Mare dragoste domnul Cactus si doamna azalee, ei stiu sa-ti ingrijeasca florile , nu ca oamenii din exemplele de la blogul meu !!!
    Sa dormi linistita, draga Gina, florile tale sunt fericite....si tu sa fii!!!

    RăspundețiȘtergere
  14. fortunanoua, iarta-ma , am avut o zi plina. Si grea.
    Stii ceva? chiar ca stresul, spaimele si tristetile fug , cand infloresc plantutele mele!
    Sunt adorabile!
    Fug la tine sa vad ce si cum!
    o seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  15. Eram putin bosumflata pentru ca mie nu mi-a inflorit Craciunita inca dar am citit acum ca a ta s-a grabit :).
    Cred totusi ca ti-a simtit grija si dragostea pentru plante (eu dau cam rar pe la bucatarie si ale mele sunt cam triste).
    Frumoasa postare !

    RăspundețiȘtergere
  16. Mi-a placut ambianta fonetica si imagistica a acestui articol...numai bine!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.