Când vine vorba să se argumenteze temeinic originea unor probleme/situații/reacții/comportamente păguboase- specifice nației noastre , unii, căutând să se apere, aduc cele mai năstrușnice explicații.
Bunăoară, la întrebarea- de ce mulți semeni fură/ trădează, atacă, înșală/ sunt asociați cu persoane nepotrivite/complotiști etc. răspunsul vine imediat.
Se spune că încă de la grădiniță, copilului i se induce ideea că a minți este ceva foarte simpatic, deloc dificil.
Prima poezioară învățată, când omulețul abia începe să vorbească, este Cățeluș cu părul creț ,
care
"Fură rața din coteț / Și se jură că nu fură/ Dar l-am prins cu rața- n gură."
Nevinovatul cățeluș devine, fără să știe și să vrea, un model.
Ceva mai târziu, prin clasa a VIII-a, același fost omuleț, aproape adolescent, află din interpretarea conținutului baladei pastorale Miorița că doi români invidioși consideră că nu pot prospera din cauza celui de-al treilea.
Complotează și-l omoară pe cioban, pentru că era cel mai frumos/ sentimental/ sensibil/ bogat dintre asociați.
Concluzia ar fi - suprimarea este șansa depășirii concurenței.
În liceu, se studiază poemul alegoric Luceafărul.
Mulți tineri caută sensurile profunde ale dialogului dintre Luceafăr și fata de împărat, explicând paradoxul esențial dedus din identitatea a două valori opuse simbolic, nemurirea geniului - efemeritatea ființei umane.
Pentru alții, poezia are prea multe strofe, aceștia abandonează lectura din start .
Există și cârcotașii pragmatici- concluzia la care ajung este că o tânără , Cătălina, aflată la vârsta măritișului, deși iubită , cum doar în basme se mai poate întâmpla, de însuși Hyperion, capabil să renunțe la nemurire pentru a primi dragostea ei, femeia îl trădează, preferându-l pe un viclean băiat din flori și de pripas.
Concluzia ar fi cam următoarea -cele mai multe fete nu sunt în stare de sentimente profunde, sunt incapabile să trăiască iubirea în dimensiunile ei înălțătoare, astrale, pe care o refuză, în avantajul amorului pentru un personaj periferic, cu un orizont îngust, atât fizic, cât și psihic, pentru că , așa cum spune proverbul cine se aseamănă se adună.
Exemple s-ar mai găsi.
p.s. să fie poezia o modalitate de a (de)forma caracterul românului?
Nu numai poezia deformeaza caracterul? Dar de "Ion","Baltagul" "Fefeleaga", "Moara cu noroc","Ultima noapte de dragoste..." etc. ce zici?
RăspundețiȘtergere@ Gina,
RăspundețiȘtergereCe bine ar fi ca si TINERII si POLITICIENII să citească aceste interesante si pline de invătăminte articole ale tale !
Din păcate, foarte multe persoane din cele două categorii sociale nu au timp pentru asa ceva ci doar pentru a pune in practică RELELE desprinse din POEZIILE poetilor nostri anonimi si cunoscuti , adică, să mintă,să-si suprime concurenta, să insele, si, să se căpătuiască cu orice pret .
Repet, nu toti tinerii si politicienii, ci, numai unii,dar, destui ca să te pună pe gânduri. Ieri de 8 mai , de Ziua Europei serbată in avans, ( http://aliosapopovici.wordpress.com/2011/05/08/ZIUA-EUROPEI-LA-TURNU-MĂGURELE , TINERII LICEENI si POLITICIENII participanti, au fost peste asteptările mele ! Te vei convinge de te vei uita !
Cu stimă, Alioșa.
Dacă la educaţia făcută de poeziile enumerate de tine mai adaugi desenele animate unde, isteţul şoricel Jerry învinge prin tot felul de şiretlicuri pe motanul Tom, sau unde un inel magic te scapă din orice pericol şi-ţi îndeplineşte orice dorinţă, începi să te întrebi dacă nu cumva ipoteza deformării caracterului prinde contur :D
RăspundețiȘtergereCand am scris eu despre profesori-invatamant au sarit cei mai multi sa-mi spuna ca ,,am dat cu bata in balta"
RăspundețiȘtergereAcum ce faceti ,e randul dvs.?
De fapt, aveti dreptate. Nu numai poezia ,dar si anumite pasaje din biblie,sau multe proverbe, au darul de a ,,indoi"personalitatea
Cain paraca-i da in cap lui Abel,desi erau frati
Capul plecat sabia nu-l taie,De ai primit o palma e bine sa oferi si celalalt obraz etc
Acum nu ştiu dacă şiretlicurile şi minciunelele ba chiar răul conţinute de orice povestioară contribuie în rău la educaţie . Dacă ar fi să putem alege nu ştiu dacă am avea multe variante . Eu cred că în educaţia unui copil un lucru benefic este şi cunoşterea alternativelor pentru a avea cum sa facă diferenţa . O bună educaţie constă în a învăţa copilul cum să trieze cum să ştie să aleagă nu în a-i ascunde partea ne-benefică viitorului .
RăspundețiȘtergerePărerea mea !
Victor,
RăspundețiȘtergereOperele pe care le amintești sunt inspirate din complexitatea firii umane.
Literatura nu este paralelă cu viața.
Este o parte componentă a ei, iar operele literare trăiesc prin mesaj.
Așa văd eu lucrurile. Operele ale căror titluri le enunți se studiază în liceu, când cititorul are , deja, o cultură.
Dar și capacitatea de alegere!
@Alioșa,
RăspundețiȘtergerePoliticienii au fost elevi.
Că au citit -mai mult, mai puțin sau deloc este treaba lor. Și a celor care i-au ales.
Știi cum este vorba- un popor are conducătorii pe care și-i merită..
Arcadia,
RăspundețiȘtergereCred că există mult adevăr între ceea ce spui.
Văd și eu , adesea, desene pentru copii- unele sunt monstruoase, de-a dreptul!
Și în poveștile noastre pentru copii sunt unele scene de groază..
@Cezar,
RăspundețiȘtergereEu nu spun că așa se întâmplă, ci că același subiect dintr-o operă poate fi perceput diferit de către cititori.
„Cățeluș cu părul creț „ este cea mai simpatică poezioară pentru copii!//
Recent, am citit niște informații despre o variantă ardelenească a „Mioriței„ , înregistrată în 1794, în care motivul complotului lipsește.
Adevărul este relativ..
@SoriN,
RăspundețiȘtergerePunctul tău de vedere mi se pare echilibrat, este chiar ce spunem-operele sunt inspirate din realitate.. cățelul este un animal drăguț, simpatic, care mai șterpelește câte ceva din coteț, dacă gospodinele sunt neatente..
Da, ai libertatea de a alege- condiția este ca unui copil să i se arate ”pașii„ necesari în abordarea textelor literare.
Este vinovat acela care ofera RAUL in locul BINELUI, dar daca cel care a ajuns sa inteleaga cu adevarat ce inseamna sa ai caracter, alege totusi RAUL este si mai vinovat.
RăspundețiȘtergereAparent RĂUL este mai evident, mai percutant în oricare dintre textele literare. Binele se află, cum bine spuseşi, "printre rânduri". O bună prezentare, analiză a textului, plecând de la citirea model (învăţământ preşcolar şi primar) şi continuând cu exerciţiile de înţelegere a textului, de interpretare, de caracterizare a personajelor, realizarea artistică, se ajunge la corecta descoperire a sursei de inspiraţie a autorului: realitatea, cu ceea ce are bun, corect, firesc, dar şi cu acele ... accidente, care au rolul de a pune în antiteză Bun şi Rău... cu toate consecinţele ce decurg din alegere.
RăspundețiȘtergerePrin natura firii sale, copilul, adolescentul, ... adultul imatur, vor sesiza ceea ce stârneşte curiozitatea, incitantul, şi vor alege ca model Răul, dacă nu sunt bine îndrumaţi de a sesiza Binele - rolul cadrului didactic, al părintelui şi nu numai.
Problema unui model pe care să şi-l aleagă un copil, din viaţă, din societate, este o altă maaare Problemă!
Felicitări pentru incitarea la discuţie pe această temă!
Eu nu cred într-o astfel de "deformare". Dar cred în ideea de formare a sufletului şi a caracterului, (şi) prin poezie/proză. Fiecare exemplu dat - la nivel literar - are valoare unei pilde. Or asta nu poate deforma. Numai cei care nu sunt capabili să tragă o anumită concluzie ar putea crede că Mioriţa ne dă exemple negative. Sau Baltagul - acolo unde iubirea, respectul pentru bărbatul ei şi drama din sufletul unei femei sunt puse de autor la loc de cinste. Bineînţeles că misoginii, proştii, inculţii sau alţii care citesc de Crăciun şi la Paşte vor spune că femeia din Baltagul era o proastă interesată de moartea bărbatului pentru a-i lua averea (de unde şi goana ei pentru a fi sigură că a murit) sau că din nu ştiu care poezie reiese că poetul era cu capul în nori...
RăspundețiȘtergereScuze pentru faptul că m-am întins... Dar eu cred şi acum, în această conjunctură, că poezia şi proza pot forma caractere. Depinde de noi dacă dorim să fiu Dinu Păturică sau Prâslea cel Voinic.
Poezia am impresia ca uneori e luată în considerare prea ușor,nu se acordă atenția necesară și se livrează fără a reflecta prea mult...Ce e cert e că poezia are un rol foarte important în viața unui copil,adolescent,adult.Spre exemplu sunt poezii care mi-au rămâs întipărite în minte și au avut puterea de a oferii mai multe explicații,sfaturi,reflecții decât o sumă de discuții cu cineva.
RăspundețiȘtergereGrozava temă ați abordat!
Gabriela,
RăspundețiȘtergereSuntem atât de diferiți..adesea, un înveliș bine cosmetizat adăpostește suflet negru, cum , de altfel , este valabil ca sub un înveliș hidos să se ascundă un suflet frumos, mutilat cine știe în ce împrejurări..
Danielle,
RăspundețiȘtergereNoi știm cât de frumos poate modela o profesoară sau o învățătoare pasionată inimile copiilor, dacă se reușește aflarea drumului către muguraș!
Nu putem vedea lumea în alb , cum n-o putem vedea doar în negru.
Binele și răul coexistă,grâul și neghina cresc pe același câmp.
Profesorul adevărat are răbdare, are capacitatea de a-i ajuta pe copii să înțeleagă că soarele răsare la fel pentru buni și pentru răi.
Zadarnic ar fi să deschizi un front de luptă împotriva celor care aleg, teribilist, răul- binele se adună treptat, dar se adună!
O seară frumoasă!
Cris,
RăspundețiȘtergereCred că trimiterile la Sadoveanu se referă la faptul că Tudor Șoimaru, de exemplu , sau Vitoria, respectiv fiul ei, Gheorghiță, își fac dreptate după niște legi nescrise.
O spun din experiența mea de dirigintă- doi elevi s-au jucat, unul a căzut cu dintele în partea metalică a băncii. Dintele in s-a spart.
Tatăl, inginer, așadar om învățat carte, a venit să-i scoată , pur și simplu celuilalt.
A fost cea mai traumatizantă experiență pe care am avut-o.
Altfel, subliniez ideea că literatura se inspiră din complexitatea vieții noastre!
Mesajele pot fi percepute diferit, deși sunt discutate în aceiași parametri cu toți ascultătorii.
O seară bună!
Vera,
RăspundețiȘtergereSigur că valoarea, vârsta, felul unei lecturi sunt diferite, cum și mesajele sunt percepute diferit.
Cheia cred că este a citi permanent!
O seară bună!
Buna Gina:
RăspundețiȘtergereParerea mea e ca poezia constituie mai mult un posibil unghi pentru o educatie estetica mai curand decat una morala.
Irina,
RăspundețiȘtergereAșa simt și eu- poezia este emoție, este ușa prin care pătrundem sau ne oprim în fața neliniștilor proprii sau general- umane.
Excepție ar face doar fabula.
Mulțumesc!
test. ma arunca afara si-mi pierd comentariul....
RăspundețiȘtergerehm...de data asta a mers...
RăspundețiȘtergereAnonim,
RăspundețiȘtergereEra și un test?