tablou vegetal

În adieri blânde, salcâmii își mângâie ciorchinii bucălați. Paznici gravi în boltă verde!

Alături, stejarul își laudă măreția pe lângă modestul gherghinar. Buchețele albe, în codițe fragile.

Smochinul, scăpat , pentru a treia oară de șfichiuirile reci ale ploilor târzii, strănută în batista lui străvezie, ferindu-și eleganța  evantaiului de frunze.

Râde în soare un pui de tei, amăgit că mâine-poimâine îl va întrece pe vecinul lui, ulmul!!

În jur- verde!

Iarbă!

Parfum crud, în brazde de fân proaspăt.

Iasomia strânge  degetele-i subțiri, nu îndrăznește să-și desfacă floarea, dacă se răzgândește vremea? I-au luat-o înainte parfumatele panseluțe- pălărioare cochete  asortate grijuliu, în  pâlpâirea provocatoare a macilor!

Cum să uiți poemele dorințelor  îmbujorate?

Le-ai văzut vreodată pâlpâirea stacojie în licărul clipei?

Adieri șovăielnice în dans legănat de spice în pârgă, chemând ciocârlia.

Chicotesc sub pleoape încărcate de somn risipit, la vremea când dimineața primește îmbrățișarea sidefie a luceafărului!

Copaci, flori, ierburi-

răsar în momente diferite. Rezistă fiecare , în felul său. Unele pier după doar câteva zile, altele se răsfață în splendoarea  fiecărui asfințit.

Primesc baia ploilor de mai, adorm sub licărul stelelor. 

Se trezesc în zorii zilei.

Cu gust de rouă.

Și parfum de culori. Nu doar pentru ele.

Îi conving pe oameni că sub soare este loc pentru toți.

Au mai scris pe aceeași temă:

http://mirelapete.dexign.ro/2011/05/povesti-parfumate-ale%E2%80%A6-culorilor-vara/