motto: Căci nu din averi
izvorăște virtutea, ci din virtute izvorăsc și averi și toate celelalte
bunuri omenești; pentru unul singur sau pentru o societate
întreagă. Socrate.
Se zice că sunt oameni care spun: am realizat în viață tot ce mi-am propus .
Știi tu ce și-au propus ei?
Sunt oameni, sigur i-ai văzut, care, de la înălțimea turnului în care s-au cocoțat, îți permit să citești vorbele lipite pe frunți:Vezi cât de sus am ajuns?
Oricare ar fi diferențele, pe toți ne unește ceva- viața.
Se zice că sunt oameni care spun: am realizat în viață tot ce mi-am propus .
Știi tu ce și-au propus ei?
Sunt oameni, sigur i-ai văzut, care, de la înălțimea turnului în care s-au cocoțat, îți permit să citești vorbele lipite pe frunți:Vezi cât de sus am ajuns?
Oricare ar fi diferențele, pe toți ne unește ceva- viața.
Cu ale ei.
Ca un
teatru, cu o mereu (încă) nejucată piesă..
Multe se întâmplă clipă de clipă aici, dincolo, aiurea. Poate știi, poate nu știi, afli, nu afli, lumea își duce veacul.
Multe se întâmplă clipă de clipă aici, dincolo, aiurea. Poate știi, poate nu știi, afli, nu afli, lumea își duce veacul.
Pe la petrecerile lor, niște cetățeni minoritari poartă cravate împletite din aur- câteva kilograme bune. Și ca se știe bine câte karate face persoana, pe cravată se gravează , mare, numele.
Mai greu ar fi dacă și
femeile ar purta respectivul accesoriu. Unele dintre ele au
nume rare: Poliția, Ancheta, Comisia...//
Un medic ginecolog a pretins unei tinere femei , pentru o operație, 500 de lei.
Un medic ginecolog a pretins unei tinere femei , pentru o operație, 500 de lei.
Până aici, aproape nimic neobișnuit, spun asta, pentru că nu mai
departe de sfârșitul lunii trecute mi-a fost dat să simt pulsul vieții în
spital. O noapte și-o zi, câte experiențe..
Sfătuită cum să facă rost de bani, femeia și-a amanetat, pentru 400 de lei, lănțișorul de aur.
Sfătuită cum să facă rost de bani, femeia și-a amanetat, pentru 400 de lei, lănțișorul de aur.
N-a fost păsuită.
În ochii doctorului îngrijitor de
vieți, cerceii completau suma negociată.
Să fie perceperea realității o eroare, să devii, cumva, o mică și
neînsemnată piesă într-o întreagă mașinărie de a cărei funcționare să nu ai
habar?
Nu as fi atat de dur in a-l judeca pe medic. Traim intr-o societate saracita de sistem. Priviti la salariile medicilor, profesorilor si ale muncitorilor. Citeam ca intr-un lagar nazist, dupa ce au fost infometati detinutii dintr-o celula, li s-a adus un nou coleg, un oladez plinut. Au tabarat pe el, l-au ucis si l-au mancat.
RăspundețiȘtergereCredeti ca povestea are vreo morala?
Nu l-ați judeca pe acest medic sau pe medici , în general?
ȘtergereLucrurile nu sunt deloc simple, eu n-aș situa cele trei categorii sociale laolaltă.
Pentru că sunt total diferite, mult prea diferite.
Când ajungi în spital, nu are nicio importanță ce ai făcut tu dincolo de zidurile lui, câtă carte știi, câte piese ai lucrat, cât ai muncit în viața ta.Asta, dacă nu ești vreo vedetă, atunci se schimbă foia.
Vă urez să nu ajungeți niciodată în spital, pentru că veți vedea ceea ce nu v-ați fi dorit vreodată să vedeți.
p.s. ar fi de preferat să știi sigur când ajungi la spital cât costă cutare intervenție, să nu trebuiască să te interesezi cât costă anestezia, câți medici participă la operație, cât trebuie să plătești ca să ți se aducă pernă, cât costă să ți se ia sânge fără să fii înțepat de cinci/șase ori, cât costă să fie curat în sala de operație, atunci când îți vine rândul etc.
Ce spui tu retoric in final,m-am gandit si eu adeseori !
RăspundețiȘtergereUite mi- a venit in gand sintagma;"Banii sau...viata!"
Insa eu am constata ca si oamenii sunt de vina cand vine vorba de servicii medicale...le-a intrat in cap sa dea "plicul de atentionare" ca altminteri au impresia ca nu sunt luati in seama.Iar doctorii s-au obisnuit astfel.Cine nu da ,este nesimtit.
ȘtergereChiar așa- banii sau viața, asta am simțit , încercând să înțeleg starea femeii care doar ea știe din cine știe ce motive nu voia să aducă un copil pe lume.
Da, poate că „ a da„ ,neapărat ,medicului bani a devenit , la noi, o chestiune „organică„, deși, dacă ar fi cinste și corectitudine, poate că situația ar sta altfel.
În cazul despre care vorbim, lucrurile sunt total altele.
Eu m-am cutremurat.
Este ceva dincolo de limita suportabilității ideii că respectiva persoană are suflet, este fiul unei mame, ar putea fi soț, tată..
Nu vreau să merg cu gândul mai departe.
p.s. cine ar fi purtat cerceii?
Plata medicului din buzunarul pacientului este un subiect inepuizabil. Am fost implicat într-o situație în care medicul a refuzat să primească o mică gratificație monetară, ceea ce a generat o criză de nervi din partea pacientului, care era convins că medicul nu primește gratificația deoarece nu îl va face bine. Ceea ce, evident, nu era deloc cazul.
RăspundețiȘtergereÎnsă, cred cu tărie că orice pretenție ridicată de medic și orice condiționare a exercitării actului medical de oferirea unei sume de bani, indiferent cât de mică, nu este altceva decât o tâlhărie. Exact la fel cu cea în care tâlharul îți dă dreptul să alegi: banii sau viața.
Ceva mai sus, am vorbit din experiență proprie.
RăspundețiȘtergereAm fost implicată, indirect , în două situații. Prima dată, bolnavul era tatăl meu, eram foarte tânără, eu și fratele meu aveam puțini bani, dar am fi făcut orice, ca tata să fie tratat cu tot ce este mai bun.
Medicul,o personalitate, m-a chemat doar pe mine în cabinetul lui, mi-a explicat situația „ la rece„ și mi-a spus și că dacă lucrurile ar fi stat altfel, tot n-ar fi primit banii noștri.
A fost medicul datorită căruia , totdeauna, le-am acordat medicilor toată stima.
În urmă cu vreo zece ani, am ajuns, din nou, să fiu, indirect, implicată.
1. medicul m-a trimis acasă să aduc 3, 4 milioane pentru un medicament„Plavix„, despre care ulterior, am aflat că făcea parte din tratamentul gratuit.
2. externarea a fost întârziată cu o săptămână, până când, dintr-o altă țară, am primit un telefon mobil, contra-costul următoarelor rețete „gratuite”.
Da, aveți perfectă dreptate în privința ginecologului care a cântărit din ochi cât costă o viață-
„ Exact la fel cu cea în care tâlharul îți dă dreptul să alegi: banii sau viața. ”
Ce povestesti tu este curata escrocherie,niste imbecili asemeni doctori!...si alte categorii profesionale muncesc pe rupte si nu iau nici un comision,nu se preteaza la astfel de tertipuri mizere.Sunt revoltat!
RăspundețiȘtergerePentru ca a dat de doua ori cu nu stiu ce carlig la un dinte pentru a scoate piatra depusa...medicul stomatolog mi-a luat 40 de roni,e posibil asa ceva!Ce fel de judecata este asta,Pentru ca ti-a instalat o chiuveta in jumatate de ora ,imi spunea cineva, i-a luat 3 milioane serviciul,,,Doamne .vb aceea."Somnul ratiunii naste monstri!!!"Inadmisibil!
Sunt servicii astazi care te costa de te indoaie...alti de ce pot cere sume de bun simt?
Acum ceva ani,a muncit un zugrav intr-o camera doua saptamani pe rupte!!!!erau probleme mari cu peretii care se tot crapau... a cerut doar 5.6 milioane!...mare lucru bunul simt asta!...
La vremea aceea, eram atât de revoltată!
RăspundețiȘtergereMă tot întrebam cum de este lumea atât de slabă, pentru că erau mulți, mulți bolnavi „tratați„ rău, era mare mizerie în spital.
Există o psihologie stupidă-”asta e„
După zece ani, într-un spital din capitală,constat că felul în care este tratat omul, ființa umană, nu s-a schimbat.
Cum se câștigă banii în diversele sectoare ale societății?
Cred că funcționează legea „care pe care„..
Lenin a spus ca lumea asta se reduce la "care pe care"!Comunist,dar nu era prost!
RăspundețiȘtergereEu mai adaug :"cui ii pasa?"(un motto din serialul Millenium)si cam asa inteleg eu lumea asta uneori...vezi,asta este egocentrismul uman.De aici pleaca toate relele.Nu putem depasi matca eului individual (Tagore vorbeste de el si eul colectiv)
PS: intr-o vreme am avut un sentiment minunat...am simtit ca oamenii au aripi,doar ca nu le folosesc!A fost ceva straniu ,greu de descris.Pe bune...nu fabulez.
Da,interogațía retorică „kto kavo„ este rusească.. mie mi se pare groaznică, la mesajul ei mă gândesc.
RăspundețiȘtergereȘi-mi vine ceva, ca o replică frumoasă, ca o continuare a visului tău- cuvântul lui Nichita Stănescu, nu știu dacă citez exact„oamenii sunt păsări cu aripile crescute înăuntru„.
Trist si totusi atatea nedreptati se intampla prin spitalele noastre.
RăspundețiȘtergereNumai bolnav sa nu te lase Dumnezeu!
Angi,
ȘtergereCe să zic, nu se întâmplă totdeauna așa cum îți dorești..
Buna ziua, doamna Gina!
RăspundețiȘtergereOf of, cu toata sinceritatea va spun, doamna Gina si eu sunt foarte revoltata pe unii medici si pe tot sistemul asta sanitar care pur si simplu ne jecmanesc de bani. Eu ii inteleg oarecum pe medici ca au o anume pregatire si mereu au nevoie sa si-o imbunatateasca dar totusi parca unii sunt prea exagerati. Mamica e cardiaca de mai bine de douazeci de ani. A avut nevoie de multe zile de spitalizare pe parcursul acestor ani. Mereu o insoteam si-am vazut atata nesimtire din partea personalului din spitale. Cu totii, incepand de la infirmiere pana la medici asteapta sa le dai bani, nu le dai, nici macar nu se uita catre tine. La fel se intampla si la urgenta daca mergi. Acum nu se mai multumesc cu o mica atentie. Pentru ei noi nu suntem nimic mai mult decat obiectul muncii.
Zilele trecute am fost cu mamica la spital, acum a fost mai grav ca altadata, abia dupa 12 ore a iesit din criza. Tot tratamentul pe care i l-au administrat in urgenta l-am cumparat de la farmacie. Stand in sala de asteptare sa primesc vesti, in abulatoriu a venit un barbat, neinsotit, cu dureri groaznice in piept si abdomen, a insistat sa fie consultat, l-au scos afara din cabinet motivand ca nu au paturi libere momentan spunandu-i "nu te mai vaita atata ca tot asa te doare". Am auzit discutia si-am spus ca este un pat liber chiar in salonul doi in care este si mamica. S-au enerva pe mine ca am spus asta, dar n-au facut nimic in acesta privinta. Eram pe hol. Barbatul abia mai respira de durere,... gemea. Am mers de doua ori la asistente sa vina careva pe hol sa vada ce se intampla cu barbatul. Nimeni nu mi-a raspuns, doar m-au poftit sa ies afara si sa aiba rabdare pentru ca ei muncesc non -stop. Dint-un colt am auzit vocea unei asistente cred, spunand, "sunt satula de astia." M-am intors si-am spus: de ce nu v-ati facut tamplar? Si-am iesit. Din hol puteam vedea toata miscarea. Am sa regret toata viata mea ca nu am inregistrat totul. Nu-mi place sa fac rau nimanui. Dar este inuman ceea ce fac ei cu noi.
Doua asistente fumau afara. Altele doua erau la calculator. Medicul de garda era iesit. Barbatul avea dureri groaznice, ii era sete, cerea apa dulce. Am fugit la chioscul spitalului sa-i aduc ceva de baut. I-am adus un suc neacidulat. I-am dat sa bea putin, am simtit ca ceva este in neregula, pentru ca nu inghitea,... l-am lasat pe banca cu capu' sprijit de perete ... am fugit dupa asistente... imi amintesc doar ca eram atat de speriata si-am strigat sa vina odata sa-l ajute... dupa cateva minutele barbatul a murit, acolo pe banca.
Nu va pot descrie starea mea de atunci.
Si acum le vad miscarile lente cu care s-au deplast .. n-au schitat cel putin o unda de remuscare, de regret... decat nepasare...
Nu stiu... sa fereasca Dumnezeu pe toata lumea sa nu aibe nevoie de ei!
O zi minunata va doresc, doamna Gina, cu mult drag. :)
Draga mea,
RăspundețiȘtergereSunt revoltată, retrăiesc cu ochii minții tot filmul pe care îl descrii.Deunăzi,am postat ceva care are legătură cu ceea ce am văzut într-o zi și o noapte , petrecute într-un spital bucureștean.
Dintre zecile de persoane „în alb„, doar trei s-au purtat omenește cu toți pacienții, indiferent cine erau aceștia și ce vărstă aveau.
Am regretat că tocmai cu acele persoane „ n-am fost atentă„, pentru că lucrurile s-au desfășurat prea în fugă. În rest, de la „verde „, la „grad înalt„ îi tratează pe oamenii veniți din cauza suferinței exact așa cum spui-„obiectul muncii„, diferența fiind aceea că , pe lângă salariul primit trebuie să achiți tu- omul necăjit, „cât se aude„.
Atunci când am fost implicată indirect, am fost martora unei scene pe care, iată, n-o uit nici după zece ani.
Eram pe coridor, nu mă vedea medicul de gardă- cel care, cu două zile mă trimisese acasă să aduc banii-3,4 milioane pentru Plavix( prima pastilă a fost dată, doar după ce i-am pus banii în palmă, Doamne, câte palme aș fi vrut să-i dau atunci!!)
Au apărut: un tânăr foarte speriat, plângea, și tătăl lui..( nu-l vedeam, era în mașina parcată în fața intrării).
-Domnule doctor, faceți ceva, tata moare..
-De ce l-ai mai adus, domle, trebuia să-l lași să moară acasă..
Multă sănătate mamei tale!
Eu cred ca in toate exista totusi o explicatie,indiferent cat de dur ,de revoltator ar fi faptul.
RăspundețiȘtergereIncerc sa inteleg de ce asa cum se mentioneaza aici.Multa lume bolnava,putini doctori,personal.Stres mare,salarizare proasta,instrumentar medical neperformant,si desigur lipsa de vocatie ,fapt regasit in orice compartiment profesional al societatii.
In fata suferintei altora,ma refer la oamenii strazii,la cersatori,batrani,etc multi dau birt cu fugitii,Un gest minimal lipseste de multe ori,..o anume atitudine colectiva se cumuleaza in asemeni situatii revoltatoare.O societate mai buna presupune un sporit efort colectiv.
Sigur că există totdeauna explicații- întâi de toate- EDUCAȚIA.
ȘtergereCred că întreaga societate este bolnavă- fiecare își are „oful„ lui, de aici, diferențele- unii urăsc școala, alții îi urăsc pe cei care le împiedică ascensiunea..șamd.
Dacă toți ne-am alege meseriile potrivite, dacă societatea ar face eforturi să-ți plătească bine oamenii, dacă nu s-ar fura, dacă n-ar fi corupție..
Vezi câți „Dacă„. asta este lumea, adică noi.
Da,educatia trebuie sa fie in primul rand umana si abia apoi profesionala!
ȘtergereDin pacate cat se insista in invatamant pe prima?
Lumea este prea grăbită..omul? o biată trestie, nu?
ȘtergereVa asteapta un premiu si o leapsa pe blogul meu! Ca la o sezatoare de blogarite! :)
RăspundețiȘtergereEști o drăguță, Crenguța!
RăspundețiȘtergereCine n-ar accepta cu bucurie un premiu??mulțumesc frumos!
Eu sunt total impotriva faptului ca medicii sa primeasca ori sa pretinda bani pacientilor. Nu au nici o scuza. Profesorii si-au pus elevii sa vina cu bani de acasa cand au avut salariile mici? Nu. Exista sindicate care sa le apere drepturile. Si legi. NU au absolut nici o scuza. Si nu e vorba doar de cateva milioane de lei vechi. Medicii cer mereu bani si nu putini, fara sa le pese ca omul ajunge in spital de cele mai multe ori fara bani. Oamenii sunt saraci si abia isi duc traiul iar medicii vin cu pretentii financiare, fara jena. Au tarfie. Mai mult, in spitale, gasim profesorii care au clinici private si mai lucreaza si pentru stat, chipurile, dar cum in spitalele de stat nu exista medicamente pacientii sunt directionati spre clinicile lor private. Cu alte cuvinte isi racoleaza clientela de aici. Sunt tot mai putini medicii care nu pretind bani. Fenomenul e unul de coruptie dar nimeni nu se implica sa il cerceteze. Dimpotriva, i se cauta scuze si motivatii.
RăspundețiȘtergereDomnii doctori, daca vor salarii, au sindicat. Dar niciodata un sindicat nu le va obtine atatia bani cati baga ei in buzunar lunar, din durerea nefericitilor bolnavi. De asta nu apeleaza la sindicat ci se plang mereu ca nu sunt bine platiti. Poate ca ar trebui sa se mai trateze si ei de nesimitire si de amnezie. Cat de repede au uitat de juramantul lui Hypocrat?
Dragă Gabi,
RăspundețiȘtergereL-aș cita pe un contemporan” trăim în ro. și asta ne ocupă toată viața„.