ziua schimbarii

"Sărbătoarea Schimbării la faţă- 6 august, este ,prin excelenţă, aceea a îndumnezeirii naturii noastre omeneşti şi a participării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini mântuirea noastră prin Patimile sale, Mântuitorul arată atunci că scopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplaţia slavei Sale dumnezeieşti.
Din acest motiv sărbătoarea Schimbării la faţă i-a atras în mod deosebit pe călugări, care şi-au închinat întreaga viaţă căutării acestei lumini.
Numeroase mănăstiri au fost închinate acestei sărbători, mai ales după controversa isihastă din secolul XIV, despre natura luminii din Tabor şi despre contemplaţie. De notat de asemenea că, după o tradiţie care circula pe vremea iconoclasmului, prima icoană, scrisă de înşişi Apostolii, a fost aceea a Schimbării la faţă.

E vorba mai puţin de un fapt istoric cât de o interpretare simbolică, prezentând legătura intimă întreţinută de tradiţia bisericii între arta icoanei şi această sărbătoare a vederii lui Hristos întru slavă.

Astazi se mananca peste.

Pestele este simbolul elementului Apa, in care vietuieste. Imaginea lui era sculptata la baza monumentelor Khmere, spre a arata ca acestea se scufundau in apele de jos; in lumea sub-pamanteana. Poate de aceea s-a spus ca pestele este confuz ca apa, si poate necurat. Asa spune Sfantul Martin care remarca la peste nediferentierea capului si trunchiului. Totusi, Leviticul, desi nu acepta ca pestele sa fie adus ca jertfa, accepta ca el sa fie mancat, spre deosebire de alte animale acvatice.Simbol acvatic- pestele -este calarit de Varuna si este asociat cu nasterea si restaurarea ciclica. Manifetarea se produce la suprafata apelor.
Pestele ste un simbol arhetipal cu numeroase asemanari si interferente cu sarpele mito-poetic.In cadrul modelului tripartit al lumii constituie un clasificator mitologic si indica lumea de jos, adancurile stihiei acvatice. Are un substrat sexual pronuntat, insa vadite semne ale ambivalentei: apare atat ca simbol matricial feminin cat si ca simbol falic.
In prima sa ipostaza il aflam in imaginea monstrului marin care inghite si regurgiteaza, iar in cel de-al doilea este prezent in basmele unde eroinele raman gravide mancand un peste sau numai un os de peste.In planul simbolismului cosmic se asociaza cu apa, dar si cu soarele sau luna.
Mreana alba in legendele romanesti conoteaza cu soarele sau cu luna.In multe mitologii apare ca animal primordial. “Ichtys” a fost fiul cel mai iubit al zeului babilonian Atargatis, si a fost cunoscut in alte sisteme mitice cu numele Tirgata,Afrodita,Pelagia sau Delfinul.
O alta legenda ,tot din Babilon,vorbeste despre un peste mitic, Oannes, este cel care a dat oamenilor toate comorile.In mitologia indiana pestele (matsya) este unul dintre avatarurile lui Vishu, care-l salveaza de la potop pe Manu, legiuitorul ciclului actual; tot el ii inmaneaza apoi Vedele, adica ii dezvaluie intreaga stiinta sacra.In China, pestele este simbolul norocului, in combinatie cu cocorul(simbolul longevitatii).
In Egiptul Antic, o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul fertilitii lui Isis.
In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata.
Simbolistica pestelui s-a extins si asupra crestinismului cu o serie de aplicatii specifice.
In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in Biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane.

Pestele este unul dintre ele mai vechi simboluri ale crestinismului. Era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept pestele lui Iisus."