peste un milion

de romani isi sarbatoresc astazi ziua numelui. Intre ei, si eu. Mi l-a dat bunica dinspre tata. Era al ei, iar eu, prima nepoata. Il pastrez in actul de identitate. Il rosteau , cu un fel de alint, profesorii. Alti copii erau strigati cu numele de familie, eu ma simteam rasfatata. Parintii mi-au inventat tot felul de diminutive. Cu timpul, s-au adaugat altele. Toate imi plac. E ca si cum , de fiecare data, sunt altcineva. Sau eu - altcineva- pentru fiecare.
N-am nicio poza cu floarea preferata. Nici la florarie nu exista. Poate doar in piata. Sau prin gradinite, daca a infruntat ploile si frigul. Intr-un singur an, intamplator, un copil mi-a adus un buchetel. A fost darul perfect. L-am pastrat pana cand i s-a stins parfumul.//

Dimineata mea a inceput de aseara, cand mi-am oferit primul cadou- concertul filarmonicii- Mozart, Uvertura la DonGiovani, L.v.Beethoven-Cocertul nr.2 pentru pian in Si b major op. 19 si tot Beethoven, Simfonia a II-a in Re major op. 36. Un dirijor de zile mari, Radu Postavaru( doua ore fara partituri). Chiar magician! Si un pianist, pe masura! Dinu Mihai Stefan. Imi place de mor momentul , in care dupa ce primeste flori de la admiratoare, dirijorul, cu un anume fel de tandrete, le imparte doamnelor din orchestra.( pentru o clipa, ma vad una dintre ele)

La multi ani tuturor sarbatoritilor!