sâmbătă, 19 ianuarie 2013

între esență și aparență


Spunea odată cineva, aici pe blogul meu,  că țépii nu se tratează decât prin atingere..

 Mi-a venit vorba asta în minte  aseară . Undeva, pe un post tv, lume adunată,  pe vremuri, la șezători, femeile coseau, torceau, împleteau șosete și mănuși, bărbații beau țuică fiartă și povesteau de-ale lor- armată,  pământ, afaceri , eram copil și tare mult îmi plăcea să ascult.
 Învățam să cos, și-mi place  încă.

 Doamnele, că erau mai multe ,  scoase ca din cutie, ce  le  mai  dichisesc stilistele  înainte de emisiune,  clipeau des, zâmbeau la cameră, că așa le stă bine, să fie  destinse și amabile .
 Un tânăr reporter  a vizitat  o familie de pensionari,  doamna țintuită la pat, fiica, vârstnică și ea, dată afară din serviciu, nu prea știa să explice  motivul, oricum  era vorba despre un medical, așa că pater familias, vrând/nevrând, a trebuit să  spună săracul cum  lungește el 300 de lei, când îi are, dacă îi mai are, ca să-i ajungă până la pensia următoare.
Dacă tot poți să-ți spui părerea,  aș îndrăzni să zic  și eu  o vorbă/două despre pensie.
 Cu  niște ani înainte de 89,  oamenii cu salarii mici și foarte mici nu se gândeau deloc la viitor, fiecare ciupea  cât se putea de pe unde putea-  o bucată de carne, dacă  lucra la bucătăria bufetului din gară, benzină, dacă  lucra la petrochimie, rulmenți, și câte altele , de la uzină,  câte o bucată de stofă direct din fabrică, ghete, pantofi  sau lână  gata toarsă, tot de la locul de muncă.
 Individual sau în grupuri mici.
 Fiecare își rotunjea, zilnic  bugetul.
 Pensia   n-a luat în calcul  șmecheria, așa că ,  în multe cazuri,  ea este foarte mică. Să nu crezi că mă bucură ..

 Doamnele despre care vorbeam ascultau și se încruntau.  Ca la comandă,  întrebate fiind  ce  soluție au pentru  îmbunătățirea situației   posesorilor de pensii foarte mici, au avut același răspuns/întrebare:   este rău că  noi le  dăm  4/%, în  vreme ce alții le-au  tăiat un sfert?//
p.s.  suntem prizonierii unor iluzii?

10 comentarii:

  1. Cred că mai degrabă suntem victimele unei manipulări grosolane: fără acea curbă de sacrificiu, pensiile şi salariile n-ar mai fi putut fi plătite în scurtă vreme, deloc.
    Cît despre această creştere de 4% este chiar iluzorie: creşterea preţurilor a fost mai abruptă decît acea minusculă creştere ale veniturilor.
    În scurtă vreme cred că lumea se va lămuri ce păcăleală a luat crezîndu-i pe actualii guvernanţi. Mult mai devreme decît îi vine cuiva să creadă. Semne sunt din belşug în acest sens, din păcate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Profesoara mea de latină din clasele a VIII-a și a IX-a, când m-am dus la „real”, doamna Diana Alexandrescu, ne-a fost și dirigintă.
      Maximele învățate la clasă, le discutam la dirigenție. Atunci am auzit pentru prima oară ”Homo homini lupus(est)„. Și m-am cutremurat.
      Cu vremea, nu m-am mai gândit la mesajul ei.
      Astăzi mi se pare că maxima de ieri este potrivită zilei de astăzi, Doamne, ferește ziua de mâine!

      Ștergere
  2. Ca intotdeauna, oamenii sunt mintiti. Culmea este ca majoritatea este atat de credula...

    RăspundețiȘtergere
  3. Rugă

    Rugă de pasăre, sus peste ţară,
    care se odihneşte numai când zboară.
    Rugă de pasăre, care
    numai cât cântă nu moare.

    Rugă de iarbă abia răsărită:
    cerul de peste ea să deie în floare.
    Rugă de piatră -să fie zidită
    în zid de templu, nu de-nchisoare.

    Rugă-cântec, rugă-plânset, rugă-blestem
    (naivă, credulă, nebună)
    de aed care speră cu un poem
    c-ar putea face lumea mai bună.//Nicolae Dabija,- un credul anonim zugrav.

    p.s. credulitatea este un viciu??

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu mai am de lucrat inca zeci de ani pana la pensie, doamna Gina, insa va marturisesc sincer mi-e teama pentru fiecare clipa urmatoare pentru tot ceea ce se intampla la noi tara si in lume! Nu stiu daca am sa apuc vreodata pensia.
    Mi-e mila de oamenii cu pensii mici. Multi traiesc la limita subzistentei.
    Vecina mea a lucrat dupa revolutie la la o firma privata, cativa ani nu a angajat-o desi a mers la serviciu in fiecare zi. Stia ca este angajata. Abia cand si-a depus actele de pensionare, a constatat ca ii lipsesc 14 ani in cartea de munca. Luat l-a intrebari patronul, i-a dat un raspuns sec, "te-am platit".
    Si-a depus actele. A continuat sa mearga la serviciu. Cand i-a venit decizia, a inceput sa planga, pensia calculata era de 220 Ron! Acum a facut contestatie si se judeca cu patronul. Dureros de trist!

    O seara minunata va doresc, doamna Gina si multe binecuvantari! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este tocmai ce spuneam, Ștef-omul a devenit lup pentru om. Nu-i voi înțelege niciodată pe acești nesătui, care exploatează slăbiciunile, sărăcia și deznădejdile oamenilor.
      Dar, știi ceva? nu trebuie să trăiești în frică,ca să învingi opreliștile și necazurile, trebuie să -ți păstrezi stropul de optimism.Și de încredere în mâine.
      Îmi pare rău de vecina ta, poate că va câștiga.

      Să ai multe bucurii, Ștef!

      Ștergere
  5. Eu tare mult mi-as dori ca politicienii astia nesimtiti sa traiasca din pensiile pe care le acorda. Dupa zeci de ani in care au cotizat la bugetul de asigurarilor sociale se trtezesc cu pensii mici si insuficiente pentru a trai, pentru cei mai multi dintre ei. Banii lor i-au papat rand pe rand guvernele care s-au succedat. Acum, pensionarii sunt o povara pentru ei. Bani de pensii, subventii medicale, sociale. Am vazut pensionari traind din 3 milioane, iar dupa plata cheltuielilor ramaneau cu mai nimic. mancau prost si insuficient, nu-si permiteau medicamentele,nici imbracaminte ori aparate electrocasnice sau mai stiu eu ce.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vezi tu, Gabriela, între ce ne dorim noi și ceea ce se întâmplă în realitate , este o mare distanță. Respectivii domni au grijă să-și regleze lucrurile perfect, astfel încât bătrânețile lor vor fi senine.
      Numărul parlamentarilor a crescut mult, eu nu-mi dau seama de ce, poate că alții or fi știind ..vor bani mulți, condiții perfecte, mașini și câte alte privilegii.
      Înainte de a ajunge aici , spuneau că vor fi în slujba poporului..
      Ce se alege??

      Ștergere
  6. Azi dimineata,cat timp ne mai "pisiceam" in pat cu Marculet:),imi zice asa,pe nepusa masa:"Mami,la prima mea pensie iti dau un leu"
    M-a apucat rasul la acest gand.Prima lui pensie,varsta mea.Pentru el totul parea atat de normal,incat nici nu s-a mirat cand i-am spus ca la prima lui pensie eu voi avea aproape un veac.:)Da,dar si un leu in plus!

    Seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  7. Simpatic foc puștiul tău, Angi!
    Să trăiască mereu clipa asta unică și mulți, mulți Lei!!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.