ceea ce spun cuvintele

nu durează. Cuvintele durează, întrucât cuvintele sunt aceleași, dar ce transmit ele nu este niciodată identic.  Antonio Porchia, poet argentinian

Andreea Paul a sesizat Academia Română pentru a cere modificări în limba română. Vezi despre ce este vorba!

Publicat pe 17 iulie 2013

Deputata democrat-liberală Andreea Paul (mai cunoscută sub numele de fată, Vass) a sesizat Academia Română pentru a solicita recunoașterea oficială în limba română a formelor de feminin pentru funcțiile publice. 
Deși   cuvintele   care desemnează funcții publice :„președinte”, „deputat”, „ministru”, „senator”sunt folosite frecvent, in vorbirea  cotidiana, cu forme de feminin, in privinta  lor nu există o reglementare lingvistică foarte clară a Academiei Române. Dicționarul Explicativ al limbii române (DEX) cuprinde și forme de feminin pentru unele cuvinte :„președintă”, „deputată”, dar nu și pentru altele.
 În DEX nu este cuprinsă forma de feminin „senatoare” și cu atât mai puțin „ministră” (care nu e folosită nici în practică foarte mult); în schimb, cuvântul „ministresă”, utilizat uneori în vorbire pentru a desemna o femeie-ministru este explicat de DEX drept „soție de ministru”. 
Anunțul privind sesizarea Academiei Române în legătură cu reglementarea formelor de feminin ale cuvintelor ce desemnează funcții publice a fost făcut de Andreea Paul pe Facebook, după ce fostul jurnalist Ovidiu Zară îi atrăsese atenția că nu este corectă folosirea termenului „președinta FMI”. „Se spune președintele FMI, nu presedita FMI. Cuv\ntul “pre;edinte” provine din latinescul “praesidens” (prae – dinainte + sedere – ședere). “Praeses” este un cuvânt latin, care înseamnă “a ședea în frunte”. La fel, se spune “doamna director”, nu “doamna directoare”.
 E grea limba romana! Mi-ar BAC-ul al dreaq!”, 
îi scrisese Zară Andreei Paul pe Facebook. Aceasta a răspuns ulterior: „Ovidiu Zară, am f[cut o sesizare Academiei Române pentru a feminiza funcțiile publice, așa cum se cuvine. Cunosc bine dezbaterea din jurul discriminării lingvistice de gen. Am făcut-o în cunoștință de cauză”. 
Răspunsul deputatei PDL nu a fost, se pare, pe placul lui Zară, care a revenit apoi pe un ton ironic. 
„Și sesizarea a fost acceptată? Curtea Constituțională ce zice? Doamna Paul fostă Vass, limba română e unică. 
Feminizările nu au rost. 
Închipuiți-vă cum ar arăta opera lui Eminescu dacă ar fi fost feminizată, cum doriți dvs. 
Ar fi fost o operă mutilata.
 Lăsați măcar limba română în pace, dacă economia nu o lăsați”, notează Zară, căruia Andreea Paul nu i-a mai răspuns de această dată.
Sergiu Bidilă, A.M.PRESS//
ce părere ai?
p.s. nu mi-am permis să  copiez comentariile din presă.