Știu că ești mereu în grabă, că , de multe ori, nici nu prea citești ce scriu unii și
alții pe bloguri.
Promite-mi că nu vei
trece în fugă!//
Dacă ar fi să spun
când am simțit că iubesc toamna cu tot
sufletul, n-aș ști să răspund.
Poate s-a
întâmplat în acel septembrie, când raze
calde își picurau mierea pe caietul meu de caligrafie..linioare și bastonașe
refuzau să intre în căsuțele lor cu
ferestre egale.
Poate că s-a întâmplat
în ziua în care domnul Gheorghe
Fulga, profesorul meu de Limba română, m-a învățat că maculatorul cu file aspre, alb/gălbiu, care foșneau
frumos, este la fel de important ca și haina cea mai bună. ( câți știu astăzi că maculatorul era caietul de clasă, niciodată
confundat cu caietul pentru teme?)
Se va fi întâmplat , poate, într-o după-amiază
dulceagă, cădeau frunzele, adia
vântul printre crengi de castani,
iar eu, îndrăgostita, mă plimbam cu el-
colegul de la B, fără știrea
pedagogilor!
Iubesc toamnele studenției și toamnele mele de tânără mămică a
unor ochișori somnoroși, târând ghiozdanul doldora de cărți, caiete, gânduri,
speranțe.
Iubesc toate toamnele
mele de profesoară, le-am scris pe ia, mereu nouă, țesută cu fluturi de frunze,
în dansul, mereu rotund al vieții.//
Aseară am primit un dar.
Exagerări , va spune cineva, frumos, o să încuviințeze altcineva, școala este la pământ, iar profesorii sunt complet dezinteresați, o să sublinieze cârcotașul.
Confirmarea o da sora mea. "Eu sunt singura proasta care intru la ora cand suna clopotelul". Din pacate, sunt multi care "se cuc la munca". Putini mai fac o meserie din pasiune. Cat despre toamna...
RăspundețiȘtergereA trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Si-a furat de prin ponoare
Puful papadiilor.
...spunea Toparceanu.
Sper să nu se supere sora dumneavoastră- cum să fie proastă , că intră la timp în clasă? Zău!
ȘtergereNu sunt perfecțiunea întruchipată, dar nu dau doi bani pe profesorii care stau în fumoar sau își găsesc de lucru prin laborator sau pe la secretariat, ca să întârzie la ore.
Când, din cauza unor ședințe puse aiurea, adică în momente nepotrivite, am întârziat la vreo oră, simțeam că ochii ațintiți asupra mea sunt palme peste față.
Zică cine ce va vrea să zică, meseria de profesor este cea care ”zidește„!
p.s. îmi plac rapsodiile autumnale!
Dar și emoțiile de toamnă!!
Si eu am fost o astfel de "proasta" nu numai ca intram cand suna dar nici nu ieseam la clopotel si nimeni nu cracnea, ei stiau ca o fac in folosul lor si nu ca-s eu o zaluda.Mai mult, aveam "ferestre" si intam si in ele in loc de istorie ori altceva (colegii fiind bucurosi sa-mi "cedeze' orele lor), asa ca, la unele clase, in loc de 4 ore /saptamana intram 7 sau 8. Astfel am avut olimpici pana la faza nationala si la admiteri intrau toti din clasele mele.Si predam la un liceu industrial.
ȘtergereDar pentru asta trebuie sa-ti placa ce faci, sa-ti iubesti meseria si pe cei carora te daruiai si nu te risipeai.....
Hello, Gina!
Elise,
ȘtergereȘtiu faza cu „ vă dau o oră, puteți să-i țineți chiar și data viitoare„..și erau tinere domnișoarele..
Mă întreb cui vor fi ”cedând „acum- cine, cui??
Da, trebuie să-ți placă meseria asta minunată, o să tot repet, zică cine ce va vrea să zică.
Să fii iubită!
p.s.o mică întâmplare- aveam o grupă de studente la „practică pedagogică, secția „religie/limba română„. Au venit ele, au ascultat, au văzut, apoi le-a venit rândul să „predea„. Vai și amar! le corectatu elevii dintr-a șaptea, așa că le-am sugerat copiilor să vină cu un alt caiet, în care să scrie ce spuneau „propunătoarele”.
RăspundețiȘtergereUna dintre ele s-a așezat la catedră și nu s-a mai ridicat, până la sfârșitul orei. La un moment , ațipise. Nu exagerez.
Copiii râdeau pe furiș, să n-o trezească...
Toamna se numara profesorii...
RăspundețiȘtergereSi cu regret spun ca sunt tot mai putini. De calitate. Daca iei un tanar de 29-30 de ani si il intrebi care sunt numele profesorilor din liceu te intreaba daca ai probleme cu...,,mansarda,,.
Toamna se numara dascalii.
Sunt tot mai putini de calitate, fiindca cei adevarati dedicati si familiilor lor au ales sa isi schimbe meseria sau tara.
Si asta ca urmare a idioteniei sau tradarii elevilor educati de ei si ajunsi in posturi cheie.
Toamna se numara cartile...
Din prostia unor asa zisi oameni destepti , manualele sunt alese stim noi cum de fiecare entitate scolara. Am vazut manuale care predau despre vedete si tot felul de ,, lighioane,,
Toamna se numara ce mai ramane din tara asta....
............................................................
Toamna am mers si eu la scoala. Am plans pe strada ca nu mai merg la gradinita. Am intrat in clasa la tovarasa BOGA si am fost lasat cateva ore sa/mi treaca bazdacii. Nu mi/au mai trecut si am terminat cu tovarasa cele 4 clase.
Cand eram in gimnaziu faceam ore si sambata. In timpul saptamanii aveam cursuri, mergeam la cercul de navomodele, faceam gimnastica in echipa scolii , aveam timp de joaca si sambata dupa ore plecam in excursii sau drumetii. Invatam bine cu totii, cu exceptia celor care cu adevarat nu puteau si eram disciplinati si buni colegi. Aveam profesori decenti, imbracati frumos si care stiau , probabil ca aveau si cum, sa impuna disciplina. Acum cand treci pe langa un ,, colegiu,, vezi fandoseli pe langa masini, toale de firma, scene erotice, fum iesind de pe la colturi si auzi urlete de zici ca s/a rupt liana lui uica Tarzan.
Si asta este numai in invatamant. Nu generalizez dar foamea de bani si tradarea vor produce dureri insuportabile in societatea noastra.
Ce a ajuns profesorul , ca simbol, acum ?
,, Un biet actor...,,
Mie imi place primavara. Revenirea la viata....
Vezi,iubești primăvara, dar începuturile au gust de toamnă, și toamna este un altfel de primăvară, o primăvară a iernii sau o primăvară a fiecărui start.
ȘtergereProfesorul- un biet actor, zici.
Știi că ai spus un mare adevăr? fără „biet„. Un actor!
În meseria asta, nu poți fi bun, nu poți cuceri suflete și minți de copii, dacă joci prost, dacă nu dai tot ce ai învățat, tot ce poți.
Exagerează cel care care spune că profesorul trebuie să fie un savant.
Savanții sunt altceva.
Nu sunt și nu pot fi profesori.
Între profesor și copii se creează un flux- trimiți cunoștințe, reguli, idei, primești învățarea, rodul , într-un ambalaj special.
Poți fi și „tobă de carte„, fără să fii un profesor bun, dacă nu reușești să te faci înțeles și iubit.
Manualele? ai dreptate. Nici nu vreau să vorbesc despre ele, tot aștept să apară altele..
Despre demnitate- zică cine ce va vrea să zică, eu nu am văzut profesor prost îmbrăcat, decât dacă asta vrea să afișeze.
Da, înțeleg, sunt mici salariile, mici erau și când am terminat eu facultatea, sunt niște diferențe, atunci îți puteai cumpăra un apartament în rate- l-am achitat în 20 de ani, toate se puteau cumpăra în rate.
Dar, cine nu vrea să recunoască nu are decât- atunci, cei mai mulți profesori erau șomeri toată vara.
Doar că nu se prea vorbea despre asta.Am învățat pe rupte , ca ”să intru „în oraș.
Știi ceva? Am convingerea că nu BANII hotărăsc dacă poți profesor bun. Dacă știi meserie, o faci. Dacă nu știi, oricât ți s-ar plăti, faci tot ce știi.
Lucrezi cu oameni, nu croiești materiale.
Modelezi suflete.
Și o să-ți mai spun ceva- că au ajuns tinerii să-și facă singuri atâta rău este tot din vina adulților- părinți și societate.
Am vrut sa scriu...,, Si asta nu este numai in invatamant..,,
RăspundețiȘtergereScuze.
Înțelesesem!
ȘtergereAveti un fel de a povesti emotionant. Si ceea ce povestiti astazi imi este foarte drag...Si eu fiind o iubitoare a toamnei, fara sa stiu de asemenea cand am inceput sa o iubesc...
RăspundețiȘtergerePentru că toamna adună , într-un fel doar de ea știut, toate culorile, nuanțele, sunetele!
ȘtergereZile cu parfum de gutui îți doresc, Vera!
Grigore Popescu Bajenaru spunea in "Cismigiu @ comp": "... cum toamna tarzie seamana cu primavara timpurie, sau rasul cu plansul..."
RăspundețiȘtergerePlânsul trezește, în final, ecoul bucuriei. Prin surâsul frunzelor-flori, toamna ne aduce în dar speranța că după aparenta stingere,aceleași frunze vor învia!
Ștergeresă te bucuri și acum de o toamnă frumoasă
RăspundețiȘtergere:)
Ce bucurie, Ana!
ȘtergereSă-ți fie toamna o primăvară luminoasă!
Buna seara, doamna Gina!
RăspundețiȘtergereM-au emotionat tare mult motivele, pentru care iubiti dumneavoastra toamna!
Va doresc, din tot sufletul meu, doamna Gina, o toamna, atat de frumoasa, cum nu ati mai avut-o vreodata! cu mult drag! :)
Aceleași frumoase gânduri să te ocrotească, Ștef!
ȘtergereSeară senină îți doresc!
Eu incuviintez FRUMOS!
RăspundețiȘtergereAdica si toamna-i tare frumoasa,si scoala mi-e tare draga.:)
Fire albe au inceput sa apara,obraji cu zambet de rodie am tot timpul.:)
Zilele trecute micuta Carla din clasa I isi dorea sa ma transform in vrajitoare.Era numai zambat la acest gand.Zambet eram si eu la dorinta ei.:)Cei dintr-a IV nu zambeau.Erau cat se poate de seriosi.Ei nu cochetau cu acest gand.Nu doreau in fata lor o vrajitoare.Peste catva timp si Carla va intelege ca e mai bine e sa ai in fata ta o zana decat o vrajitoare.:)
Mama Carlei era un copil sclipitor tot la aceasta veche scoala...
Au trecut multe anotimpuri cu bune si rele...
Mă bucur că școala are oameni dăruiți ca tine, Angi!
ȘtergereSă lucrezi cu patru clase, să fii, de fiecare dată altfel, nu este la îndemâna oricui.
Îmi place Carla, parcă-i văd ochișorii iscoditori, sigur te vrea și vrăjitoare, dar și zână! Doamna poate fi tot ce-și doresc micuții!
Sunt fericiți că te au!
Săptămână frumoasă, Doamna învățătoare- zână bună!