

Negru-voda trece
Cu tovarăși zece:
Nouă meșteri mari,
Calfe și zidari
Si Manoli - zece,
Care-i și întrece.
Merg cu toți pe cale
Să aleagă-n vale
Loc de monastire
Și de pomenire.....//
Panglică șerpuită, drumul trece prin sate curate, grămezi de porumb, dovleci dolofani, ici-colo, meri cu fețe bucălate râd printre uluci înalte.


Găsim ușor un loc de parcare, ne minunăm chiar, la Pitești este mai nimerit , indiferent din ce cartier vii, dacă ai de rezolvat ceva treburi prin centru, să mergi pe jos.
O dată , chiar de două ori pe an, o prietenă mă invită să ne repezim, pentru câteva ceasuri , în cel mai liniștit loc argeșean.
Mândră, naltă , albă,
strălucitoare , mânăstirea Anei și a lui Manole
se ridică pe culmea rotundă a unei costișe.
Copaci, iarbă, flori, puțină lume, o veveriță jucăușă, toate culorile firii !
O pace solemnă își toarce nestingheritul curs.
Copaci, iarbă, flori, puțină lume, o veveriță jucăușă, toate culorile firii !
O pace solemnă își toarce nestingheritul curs.
Îți poți asculta gândurile, atât de frumos
curge clipa!
Stiati ca Mitropolia a fost, la origini, o copie, la scara mai mare, a Mamastirii Argesului? Din pacate, multele renovari si reconstructii, o fac sa nu mai semene cu aceasta bijuterie.
RăspundețiȘtergereAcum aflu, mulțúmesc frumos!
ȘtergereEste un prijej de mândrie pentru argeșeni!
Ce știu este că, ori de câte ori pășesc pragul acestei extraordinare ctitorii, încerc același sentiment- că mă aflu acolo, pentru prima oară.
p.s. mare păcat, mare pierdere pentru noi, ca neam,că nu conservăm strădaniile înaintașilor..străinii fac „ artă „ din fiecare „bolovan„, care amintește de trecut.
Am găsit niște însemnări foarte interesante. Se consemnează că Neagoe Basarab a clădit biserica lui pe fundațiile unui lăcaș mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Tării Românești. Neagoe Basarab a zidit-o din temelii și a înălțat mânăstirea, fapt consemnat de cronicarul său, Gavriil Protul.
ȘtergereMânăstirea de la Argeș, cunoscută la 1793 sub numele de Biserica Episcopală, când a devenit reședințá Episcopiei Argeșului este, pentru arhitectura secolului a XVI-lea, unul dintre cele mai de seamă, dacă nu chiar cel mai important.
Despre ea vorbesc și călătorii străini, unul dintre ei fiind Paul de Alep, care o considera „una dintre minunile lumii„.
"purcelusi de struguri,aninati in bolti"...mi-a placut mult!
RăspundețiȘtergereEi da, iata ca au venit si zile de toamna splendide!
Așa arată unii ciorchini- rotofei, roz, ca niște minusculi purceluși!
RăspundețiȘtergerep.s. La Argeș este cea mai frumoasă toamnă! Absolut fabuloasă.
La amiază, pădurile chiar păreau de aur!
Minunata toamna argeseana, pe-o gura de rai!
RăspundețiȘtergereIrina,
RăspundețiȘtergereCât mă bucur să te am parteneră de mers în acest colțișor de legendă și mit!